agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2008-08-03 | |
Tânarul îi întinse doctorului o hârtie.
-Ce e asta? A,trimiterea... O studie câteva secunde. -Asteaptă ,afară, te rog, te va chema asistenta. In sala de asteptare plutea un aer straniu,și pacientul se simți ciudat.La fel si alți doi pacienți, se priveau speriați, poate din cauza acelei liniști inexplicabile , ce pusese stâpânire pe locul acela. -Următorul,anuntă asistenta calmă. După o vreme,ușa se deschise iar și in cadrul ei apăru un bărbat , privind radiografia din mâna perplex. Tânarului incepu cu adevărat să îi fie teamă de acel loc .Parcă ceva nu era in regulă. Și simți că nu mai are răbdare, de aceea se ridică de e scaun și începu să studieze incăperea albă. Nu prea avea ce ,în afară de pereți văruiți, căteva scaune, in afară de două uși la fel de banale și un dulap metalic nu prea era nimic de cercetat.Asistenta deschise ușa larg și îl surprinse. -Ce e tinere, nu mai ai rabdare? Hai inăuntru, hai repede. -Dă-ți jos hainele , în cealaltă încăpere, spuse doctorul sec. . Îi facu poza executând operatiunile obișnuite. -Am sâ te rog să aștepți reuzultatul afară ,spuse medicul cu ochii în hârtii. Tânarul se pomeni din nou în sala de așteptare dar nu pentru mult timp căci asistenta îl chemă imediat. Doctorul îl privi într-un fel anume , apoi il pofti să stea pe scaun. -Ești un caz caz rar, îi intinse clișeul proaspăt Tânarul îl privi. -Nu prea ințeleg... -Uite, privește bine. Tânarul privi și începu să tremure ,acum tremura cu totul pentru ca , acolo , nu era nimic, decât o gaură neagră .Da o gaură asemanatoare cu un imens hău. -Este o greșeală , spuse slab. -M-am mirat și eu dar nu e greșeală,nu este, suferi de un sindrom grav,ai o eclipsă totală de inimă. . -O..ceee? Dumneavoastră vă da-ți seama ce spuneți ? -Nu e cazul să intri in panică! Se tratează , spuse medicul calm .Tânarul însă ,era alb la fată ca pereții din cabinet. . -Continui să cred că e glumă , spuse la fel de speriat.Haide ,spune-ți, că e o glumă! . -Eu nu mâ joc , de altfel unde crezi că ești ? -Soră , o chemă de la locul ei te rog să-l duci pănă afară. Femeia il luâ indată de braț cum ai duce o păpușă și îl trase până în fața spitalului. -Poftim ,arătă ea ,citește! El citi,simțind ,efectiv că era, in plin coșmar. Pe frontispiciul spitalului scria cu litere de o schioapă POLICLINICÃ DE SUFLETE. -Acum, hai înapoi și tânarul se lăsă dus la fel de neputincios. -Așadar ai văzut, spuse blănd doctorul , nu e o glumă ai venit aici ca să te tratezi,fiindcă trebuie să te faci bine ,e păcat ești prea tănar! Scrise apoi ceva pe o hârtie. Cu greu tânarul se concentrâ ,reușind să citească. Dar ce tratament ciudat îi prescrisese acest doctor și mai ciudat! -Și ,crede-ți că am să mă vindec? . Arătă spre rețetă, la următoarea radiografie,o să mi se vadă inima? -Nu chiar la următoarea, urmezi matale tratamentul ăsta o vreme bună ,pe urmă o să ne vedem iar. Tânarul se ridică ușor, sub privirea ingăduitoare a medicului și ieși afară . Soarele , ardea destul de tare.. Uităndu-se la ceas constată cu stupoare că petrecuse două ore acolo.În măini avea rețeta,dar uitase clișeul în cabinet. -Trebuie să mă întorc acolo ,își spuse și se întoarse din drum.Dar de indată ce intră în spital ,vazu o grămadă de schimbări neobisnuite. In primul rănd,sala se umpluse de lume ,pereții nu mai erau albi, ci jupuiți și pătați iar asistenta nici măcar nu îl mai recunoscu. Cănd îi relată că abea părăsise cabinetul se miră foarte tare. -Dumneata ai fost aici? Nu te-am vazut niciodată! -Dar nu se poate, acum cinci minute am plecat! Încercă să explice ce căuta acolo,dar nu fu ascultat. -Domnule, fii serios nu vezi ce e aici?Fă-ți o programare! -Da ,stai la rănd ,ca toată lumea! Se trezi asaltat de voci nemulțumite, se grăbi să iasă afară și să caute o o explicatie plauzibilă în toată această poveste, ciudată . Iscripția de pe frontispiciul spitalului era alta .De unde POLICLINICÃ DE SUFLETE? Era de fapt,POLICLINICÃ CU PLATÃ .Îsi aminti ,doctorul nu îi ceruse bani. Unde fusese două ceasuri? In buzunar avea rețeta de la doctor, o mai citi o dată apoi o porni ușurel sub soarele arzător,intrebandu-se dacă visase sau trăise cu adevărat acea poveste stranie. Avea totuși să urmeze rețeta,tablete cu iubire ,sirop făcut din dragoste, injecții cu umor,cataplasme cu toleranță , poate la următoarea radiografie avea să apară pe acel clișeu și inima lui ,doar era atăt de tânăr!. Silvia 3-08-2008 |
index
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate