Festivalul Național de Epigramă "Donici, cuib de-nțelepciune", ediția a IV-a, Chișinău, 2008, a fost organizat de Uniunea Scriitorilor din Moldova - acad. Mihai Cimpoi, Asociația Epigramiștilor din Moldova - Ion Diviza și, nu în ultimul rând, directorul Festivalului, Gheorghe Bâlici. Printre susținătoriii evenimentului au fost Primăria municipiului Chișinău și primarul general, Dorin Chirtoacă.

Temele concursului au fost „Lowe la prima vedere”, „Noi suntem aici pe… beci stăpâni” și „La liberă alegere”, pentru concurenții din România, iar pentru cei din Republica Moldova a fost un concurs special cu tema „Drumurile noastre toate”.

Din România au trimis epigrame 71 de concurenți, iar în concursul special - 14 epigramiști din Republica Moldova.


Mai jos o selectie din epigramele trimise pentru concurs:











În calitate de invitați au participat nemijlocit, 20 de epigramiști din România, și 12 autori de epigrame din Republica Moldova.

Deschiderea neOficială a festivalului a avut loc în seara zilei de vineri, 17octombrie 2008, la Uniunea Scriitorilor din Chișnău, la o masă festivă unde Efim Tarlapan ne-a făcut cunoștință cu participanții la acest eveniment. Prezentarea lor a fost momentul deosebit al serii, fiindcă fiecare era rePrezentat de-o creație proprie. Iată participanții: George Corbu, Elis Râpeanu (București), Mihai Sălcuțan, Viorel Pietrăreanu (Buzău), George Petrone, Vasile Larco, (Iași), Ionel Iacob-Bencei, Arcadie Chirșbaum (Timișoara), Alexandru Hanganu (Brăila), Constanța Apostol, Dan Căpruciu, Vasile Plăcintă (Galați), Efim Tarlapan, Ioan Marinescu Puiu (Cluj Napoca), Gheorghe Suciu (Brașov), Ioan Toderașcu (Costești- Vaslui), Viorica Găinariu (Baia Mare), Emil Ianuș (Horodnicul de Sus - Suceava), Dan Norea (Constanța).

Participanții s-au bucurat de prezența președintelui Uniunii Scriitorilor din Moldova - Mihai Cimpoi, neobositului Ion Diviza - președintele epigramiștilor locali, Gheorghe Bâlici - directorul Festivalului, care pentru a-și arăta ospitalitatea, și-au rezervat și ei câte un pat la hotel (sîc!), de asemeni prezent și neobosit cu invitații a fost și Ion Cuzuioc - epigramist din Chișinău.

Mihai Cimpoi a urat tuturor participanților un bun venit, la ei acasă, și totodată a menționat, că ediția a IV-a a festivalului stă sub însemnul: Caragiale ne privește!

În numele tuturor participanților din România a mulțumit gazdelor George Corbu - președintele Uniunii Epigramiștilor din România, spunând că românii de aici sunt întru totul egali cu cei de dincolo și sunt oameni cu merite deosebite, printre cei ce participă la toate concursurile din țară (adică în România), numărându-se, în primul rând, Gheorghe Bâlci și Ion Diviza, candidat la marile premii de la noi, iar pe celelalte le-a luat Gheorghe Bâlici. De asemenea, este demn de menționat că aici, în capitala epigramei românești - Chișinău, am fost primit în Uniunea Scriitorilor

Lupta epigramiștilor a continuat la hotelul unde am fost cazați, nu mai știu care au ieșit învingători, dar important este faptul că sâmbătă dimineață toată lumea era prezentă, pentru că eram așteptați la Primărie. Primarul general, Dorin Chirtoacă, a fost gazda participanților la festivalul de epigramă, unde se preconiza a fi o întrevedere «de umor» la o imensă masă rotundă. Chiar la domnul primar general acasa (primărie), cuvântul de deschidere l-a avut președintele Uniunii Sriitorilor din Moldova, Mihai Cimpoi.


Mihai Cimpoi

**Dragi colegi, vreau să vă spun că domnul primar general a asociat de fapt Ziua orașului cu Ziua limbii române și iată că aceste manifestări au continuat cu Ziua poeziei, primăria, fiind una din organizatoarele acestor acțiuni și o susținătoare financiară, cea mai importantă a acestei manifestări.

Domnule primar general, aici este floarea umorului românesc, cei mai buni sunt aici la noi la Chisinău, cei mai slabi au rămas în țară, deci conlucrarea noastră este foarte bună. Epigramiștii noștri, basarabenii noștri participă foarte activ la toate festivalurile care sunt la nivel de țară și aduc și premii și încă foarte bune… chiar am auzit și-o nemulțumire, spunea Ștefan Cazimitr, colegul nostru: domnule, basarabenii ăștia sunt foarte obraznici, foarte insolenți, iau premiile cele mai bune și chiar se punea sub semnul întrebării participarea lor la asemenea manifestari, e o glumă bineînțeles, e un model de conlucrare, cred eu, și colegii mei, cu siguranță, împărtășesc acest gând. E un model de integrare culturală general românească și general europeană; acum, e ora integrării, acest lucru se face în spiritul acestei integrări. Contez pe faptul că spațiul cultural românesc este unul și indivizibil, cum spunea G. Călinescu, în nonumentala sa istorie și Alexei Mateevici, basarabeanul nostru încă în 1917, până la Marea Unire… El spunea că „nu avem două limbi și două literaturi, ci una; aceasta, sublinia Mateevici, o spunem din capul locului, ca sa nu vorbim degeaba.”

Aici sunt prezenți 20 de scriitori din țară, iar noi am îmbinat într-o notă inedită în statutul manifestării noastre Ziua poeziei cu Festivalului epigramei românești. Anul acesta suntem la ediția a IV-a, desfășurată sub genericul "Donici, cuib de-nțelepciune".

Domnule primar, la ora 11 pe Aleea Clasicilor Scriitorilor Români, va avea loc deschiderea oficială a festivalului, dacă puteți veni acolo ar fi foarte bine. Noi i-am scos pe colegii noștri din clădirea Uniunii Scriitorilor, ca să-i vadă și cei din Chișinău, să guste din umorul nostru. Il invit acum dacă dorește să ne spună ceva, pe domnul George Corbu, președintele Uniunii Epigramiștilor din România.


George Corbu

***Domnule președinte, domnule primar, suntem onorați de primirea ce ne este rezervată și salutăm în dumneavoastră pe cel mai tânăr primar din Europa! Sunteți un curajos, un luptător și se verifică și în cazul dumeavoastră, vorba poetului, că valoarea nu depinde de numărul anilor sau nu așteaptă numărul anilor.

Ne aflam aici umoriștii reuniți din spațiul mioritic și trebuie să vă spun că această integrare de care vorbea domnul președinte a început mai de mult, a început printr-o lucrare a maestrului Efim Tarlapan, care este aici de față, buturuga mică în care reunea pentru prima dată epigramiștii de pe ambele maluri ale Prutului. De atunci, lucrul a continuat cu Marea antologie a epigramei datorat aceluiași staroste al epigramiștilor moderni și unul dintre clasicii epigramei contemporane românești. S-a ajuns și până la ultima anologie pe care am scos-o noi în țară și îmi face plăcere să v-o ofer. Antologia epigramei românești în care, de asemenea, figureaza 20 de epigramiști din Republica Moldova - sunt frați și colegii noștri și din moment ce limba noastră este cea comună și spiritul și genul liric la care se referă sunt evident comune; e un patrimoniu cultural de prim ordin și un mijloc de apropiere.

Sunt aici reprezentanți din 12 județe din țară, sunt nume prestigioase, iar dintre epigramiștii moldoveni sunt aici: dl. Gheorghe Bâlici, dl. Ion Diviza, care este un campion al premiilor la concursurile și festivalurile desfășurate în țară, Efim Tarlapan, Ion Cuzuioc și Vasile Plăcintă. Suntem aici, nu pentru a face haz de necaz, e o împrejurare fericită, suntem la o zi a poeziei, necazul nostru îl știm, este vechi, rănile noastre nu știm de se vor cicatriza, dar important este și pentru un om politic și pentru umoriști să ne amintim de Marcu Aureliu, de un gând de-a lui care spunea: Dumnezeule, dă-mi seninătatea de a accepta ceea ce nu pot schimba, curajul de a schimba ceea ce pot, și înțelepciunea de a distinge aceste două lucruri.

Acest gand este o maximă pentru un om politic, așa cum sunteți dumneavoastră și pentru un umorist în general, pentru că vedem, că pe planetă condiția umană se degradează și umoriștii au tocmai rolul de a o remedia, de a o ajusta. Cu aceste gânduri am venit aici și vă mulțumim pentru că avem șansă să vă întâlnim. Chiar azi de dimineață, v-am auzit într-un interviu la radio Moldova și o ziaristă era destul de bătăioasă, dar și dumneavoastră i-ați făcut față cu success și vă felicităm încă o dată și vă mulțumim pentru atenția pe care ne-o acordați nouă, creatorilor de umor din țară.


Dorin Chirtoacă

****Eu vă mulțumesc! Lucrurile stau și așa cum spuneți dumneavoastră, dar și invers, în sensul că eu sunt abia la început de cale și este pentru mine un prilej deosebit să pot să-i întâlnesc pe cei mai buni dintre cei mai buni, reuniți aici la Chișinău. Pentru mine a fi contemporan cu dumneavoastră este un privilegiu.

Așa cum este un privilegiu să fiu contemporan cu Gheoghe Zamfir sau cu Nicolae Botgros. Mă gândesc acuma că Dumnezeu e mare având în vedere contribuția acestor oameni la ceea ce înseamnă românism. Vreau să vă spun, apropo de spațiul carpato–danubiano–pontic–mioritic–românesc, vorbeam cu maestrul Zamfir acum la zilele orașului, el a adus din nou în atenție doina lui Eminescu de la Nistru pân la Tisa și nu numai de peste Nistru până la Tisa. Acum, îi avem și pe concetățenii noștri din Transnistria, pe care trebuie să-i sprijinim, de fapt noi să ne dezvoltăm mai iute, pentru ca și ei să vrea să facă parte din comunitatea noastră.

Un mod de apropiere este și umorul, comunicarea. Eu am fost zece ani în România, din 1993 până în 2003 - elev, student și apoi doi ani de zile am și lucrat, și tot timpul am fost preocupat de studierea lucrurilor care ne apropiau și a celor ce ne depărtau - similitudinile și diferențele. Eu încercam să văd unde sunt lucrurile care ne împiedică să ne înțelegem, și aici am constatat totuși că există o diferență de a înțelege, un umor diferit, sunt lucruri care trebuie să se rodeze cu timpul ca să se ajungă la omogenitate.

La noi a fost umorul cumva influențat în perioada sovietică dinspre est ca și toate celelalte, chiar și bancurile mai mult au fost traduse din limnba rusă în limba română, iar în România s-a format umorul autentic românesc, așa cum a evoluat societatea, cum a fost istoria și de multe ori aveam polemici cu unii dintre colegii mei, ei spuneau că nu înțeleg pur și simplu anumite nume, locuri, nu înțelegeau la televizor sau mai bine zis nu gustau din spectacolele care erau în special la revelion, scenetele acelea cu Stela și Arșinel, cu Morariu și Nae Lăzărescu, cu Palade și Sociu și îi întrebam de ce totuși nu se înțelege, fiind limbă comună și se ajungea la argumentări de genul că noi suntem de fapt moldoveni și nu români, pentru că nu ne întelegem în privința respectivă.

Cred ca, acuma, s-au mai atenuat lucrurile pentru că este și o chestiune de timp, să se obișnuiască lumea cu tot ceea ce înseamnă românesc, fiind privați de dreptul acesta de cel puțin 60 de ani, însă este nevoie de asemenea evenimente și de asemenea acțiuni integrate comune pentru că, ceea ce este valoros aici, să ajungă dincolo de Prut și invers și această omogenizare a înțelege limba română, sensul limbii române, sensul cuvintelor și sensul transmis printre rânduri astfel încât să dispară și aceste mici neînțelegeri sau confuzii pe care le mai fac unii dintre concetățenii noștrii. Așa cum folclorul nu a fost nici o secundă, părerea mea, despărțit și neînțeles pe nicio parte a Prutului, așa și toate celelalte, pentru că am observat în ceea ce privește folclorul, muzica populară, portul popular, aici nu poate nimeni invoca absolut nimic. Aceste lucruri se întâmplă și în politică și administrație și în ceea ce privește umorul, și în economie, în toate domeniile și atunci depășim ușor, ușor, obstacolele care ne-au fost puse până la urmă.

În același timp prin ceea ce faceți dumneavoastră, uneori este mai ușor și poți mai repede să transmiți un mesaj pe care poate te chinui de ani de zile și prin cuvinte multe și prin eseuri întregi să îl convingi pe un om despre aceasta. Chiar acum citisem aici la dl. Tarlapan că Chișinău și București, două state românești, ar fi foarte fericite, de-ar fi statele unite, e clar nu mai trebuie să discuți, se înțelege despre ce este vorba, în același timp nimeni nu poate să-l acuze pe dl. Tarlapan de unionism. Știu că nu este ușor, eu uneori ma gândesc cum de reușiți ca în patru rânduri să găsiți esența. Ceea ce cred eu că trebuie preluat de câți mai mulți oameni de la dumneavostră în special de politicieni și poate fi un fel de descărcare a atmosferei prin intermediul unui gând umoristic, o epigramă, o glumă, dar una care să se potrivească și care să aibă legătură directă cu esența discuției respective.

Nu are importanță dacă este vorba de o ședință, un interviu, o emisiune sau altceva, dacă reușești să strecori o glumă, dacă reușești să descrețești frunțile oamenilor cu prilejul acelei discuții, oricât de complicată și de încărcată ar fi, soluția este perfectă, are loc liantul și nu se mai poate dă înapoi. Eu am testat pe propria piele chestiunea aceasta de mai multe ori și de fiecare dată a funcționat și vreau să vă mulțumesc pentru ceea ce faceți și pentru faptul că ne ajutați și în acest mod să ne descurcăm, să ne facem treaba.


Efim Tarlapan

*****Am ajuns si eu la această concluzie, domnule primar, că nu a ajuns o glumă să oprească un război, acolo în marea diplomație nu este suficient simțul umorului, s-ar opri multe rele cu ajutorul glumei. Dacă îmi permiteți domnule primar, am să deschid o paranteză, să vă fac și un cadou, vă dăruiesc această antologie Cu poante pe moarte călcând... și Mărul lui Adam - parodii amoristice numai de dragoste și am să vă spun și o epigramă de Florin Cristea din Galați.

Independent de-a mea voință
În seara asta, draga mea,
Nu vin, că merg la o ședință
Și-o să rămân să dorm la ea.

Domule primar, eu vă propun să începem recitalul nostru cu câte o epigramă. Eu o să zic două, fiindcă o să închei tot cu mine.

Am o știre trăsnet - iat-o:
China vrea să intre-n Nato…
O primim în primul val
Dar să intre prin Ural!


Elis Râpeanu, București:

De-ar fi să-mi fie dom’ primar și șef,
Când încă nimeni nu l-a prins în ramă,
L-aș prinde într-un colț cu mare chef
Și l-aș înghesui-ntr-o epigramă.


George Suciu, Brașov:

Grivei și primarul (fostului primar Basescu)

În fața primăriei stănd să-l rupă,
Gândea nehotărât un maidanez:
Când iese, ce să fac - îl musc de pupă
Sau și de proră să-l sterilizez?


Ioan Todirașcu, Vaslui:

Au crescut iar prețurile

Se plângea un moș la piață
După ce-a luat doi pești:
Cel mai mare stres în viață
Cred că este să trăiești!


Dan Căpruciu, Galați:

504 ani de la moartea lui Ștefan cel Mare și Sfânt

În viața plină de capcane
Să ne ajuți acum nu poți,
Avuta-i mulți urmași, Ștefane,
Dar văd ca n-ai deloc nepoți.

Și totuși să afirm eu pot
Că totul nu e în zadar
Ai dobândit azi un nepot
Și iată-l devenit primar.


Emil Ianoș- Suceava:

Umoriștilor prezenți

Dacă Bâlici i-o vioară
În orchestra de la voi
El, Diviza,-i o chitară
Iar Mihai e un cimpoi


George Petronie – Iași:

Pentru domnul Basescu când s-a operat de tiroidă

Când, Doamne, a păcătuit
De l-ai lovit pe negândite
Cu tiroida la cuțit,
Cu Tăriceanu la cuțite!


Vasile Larco – Iași:

Avatarul istoriei

Bătrânii ar putea să spună
Ce-au tras sărmanii moldoveni,
Că s-au culcat cu noapte bună
Și s-au sculat cu „dobrâi deni”


Ionel Iacob-Bencei, Timișoara:

Cu destulă istețime
Face baie de mulțime,
Însă lumea vrea să-l vadă
Să mai facă și la cadă.


Alexandru Hanganu, Braila:

Dorința băutorului

N-am săpat la nimeni groapa
Dar crâșmăriței, rea cum pare,
Aș vrea ca să i se rupă apa
Să pot bea vinul ca atare.


Ioan Marinescu, Cluj-Napoca:

Fetele străzii

Pe toată perioada
Noi vom ruga primarul
Cât se repară strada
Să facem noi trotuarul.


Mihai Sălcuțan Buzău:

Revin rușii

N-am scăpat de sub bocanc
Și mă umflu de necaz:
După ce-au plecat pe tanc,
Vin pe țevile de gaz!


Constanța Apostol, Galați:

Organizatorilor

În complimente azi exult
Și-n cinstea lor ridic paharul,
Căci mi-a plăcut aicea mult
Dar mult mai mult însă primarul.

…

Cu numele predestrinat
Pe mulți bărbați i-am derutat,
Dar recunosc și nu mă-ncântă
Că n-am fost chiar așa de sfântă.


Dan Norea, Constanța:

Unde-i unu nu-i putere

Unde-s mulți puterea crește
Asta-i și părerea mea,
Însă se adeverește
Dacă sunt un el și-o ea.


Elis Râpeanu, București-Ploiești:

M-au impresionat fetele din Chișinău

Adam când o văzu pe Eva
Cu sâni ce aerul despică,
Simți că-n gură pierde seva
Și-n față frunza se ridică!


Ion Diviza, Chișnău:

Coloana noastră

Să fi avut ca la Brâncuși
Coloană dreaptă, cât un munte,
Pe-americani, pe nemți, pe ruși
I-am fi pupat numai în frunte!


George Corbu, București:

Sunt două state românești;
Dacă-ai uitat din care ești,
Să nu te duci la ghicitoare…
Întreabă-l pe Ștefan cel Mare


Desigur că ar mai fi fost loc de o tură, chiar și două, de epigrame, dar, ora era deja înaintată, iar colegii și confrații nostri, cum le place lor să-și zică, trebuiau să ajungă și la festivitatea de premiere… Așa că au luat de bună vorba primarului Dorin Chirtoacă că, umorul face parte din viața noastră și dacă reușim să strecurăm o glumă, un gând care să descarce atmosfera într-o situație oricât de complicată ar fi aceasta, reușim să facem un pas înainte, cu acest lucru în minte se merge la întâlnirea cu poezia și epigrama.

*****

Deschiderea oficială a festivalului a avut loc pe Aleea Clasicilor Scriitorilor Români, unde li s-au alăturat invitaților din România, calificați de Mihai Cimpoi ca reprezentând floarea umorului românesc și umoriștii din Moldova - Ion Cuzuioc, Ion Diordiev, Ștefan Agachi, Loghin Alexeev-Martin, Alexandru Frișcu și multi poeti, am recunoscut-o pe Ecaterina Bărgan…care, a recitat alături de mulți alții, chiar și o poetă venită din Italia. Manifestarea a fost deschisa de Mihai Cimpoi, iar în foișorul din parc au venit pe rând la microfon, oficialități ale Chișnăului, nu numai primarul general, dar și politicienii au fost prezenți alături de umoriști: Serafim Urecheanu (lider AMN), Mihai Ghimpu (lider PL), Vladimir Filat (lider PLDM), Nicolae Rusu (poet și membru al Mișcarii Acțiunea Europeană), aceștia nu au venit cu mâinile goale,ci au acordat premii și diplome de onoare.

A fost o gala a premiilor, premianții au fost după cum urmează:


George Petrone, Iași - premiul I
Vasile Moșneanu, Ploiești - premiul II
Vasile Larco, Iași - premiul III


Mențiuni:

Gheorghe Suciu, Brașov
Nicolae Bunduri, Brașov
Nichi Ursei, Rm. Vâlcea
Dan Norea, Constanța


Diplomă de excelență:

Dumitru Soltan, Canada - pentru promovarea epigramei românești pe alte meridiane și prestanță în creația umoristică.


Dintre cei din Moldova:

Teodor Popovici - premiul I
Titus Știrbu - premiul II
Ion Diordiev - premiul III


Mentiune:

Igor Grosu


Au mai fost și alte premii

Premiul Teatrului “Satiricus I.L.Caragiale” și medalia “Ion Luca Caragiale” - epigramistului Efim Tarlapan.

Premiu special al ziarului TIMPUL, unicul cotidian național care editează un supliment de satiră - TIMPUL SATIRIC - Constanța Apostol, Galați - pentru realizări deosebite în epigrama românească.


Au mai urmat și alte premii venite din România pentru confrații din Moldova:

Gheorghe Bâlici - premiul pentru grupaj de epigrame al Festivalului național de epigramă din Timișoara și premiul II la Festivalul național de epigramă din Iași.


Darurile nu s-au oprit aici, după cum spuneam, și oamenii politici au suflet de poezie, și gustă din plin epigrama, aici în mod deosebit, cele mai multe săgeți epigramiste au fost îndreptate spre politică și politicieni.


Președintele Partidului Liberal Democrat, Vlad Filat, a înmânat premii următorilor epigramiști și susținători ai epigramei:

Mihai Cimpoi
Gheorghe Bâlici
Teodor Popovici,
Ion Diviza
Elis Râpeanu
George Petrone
Viorel Pietrăreanu
- pentru promovarea epigramei românești, pentru spirit satiric în epigramă, pentru dezvoltarea relațiilor culturale și social-politice între românii de pretutindeni.


A urmat apoi la puterea podiumului partidul Mișcarea „Acțiunea Europeană” care a premiat pe:

Emil Ianuș
Gheorghe Bâlici


Liderul AMN, Serafim Urecheanu a înmânat un premiu reputatului epigramist Mihai Sălcuțan, din Buzău.


După aceste momente, microfonul a fost preluat de cântaretul Ricky Ardezeanu care a încântat asisența cu prezența sa și de asemeni cântăreața de muzică populară Maria Iliuț, împrună cu un grup de dansatori, i-a determinat pe cei prezenți să se prindă într-o horă a bucuriei. Ziua poeziei a continuat…și noi ne-am continuat drumul spre alte meleaguri, la Mileștii Mici, nu departe de Chișinău, unde se află un depozit de vinuri, considerat cel mai mare depozit de vinuri din lume. Din spusele ghidei noastre am aflat că acest depozit este intrat în Guiness Book, străzile poartă numele vinurilor ce sunt depozitate acolo (despre acest depozit într-un articol separat)

****


Întâlnirea epigramiștilor de pe cele două maluri ale Prutului a continuat la Costești, locul unde Peștișorul cu poanta de aur a fost prins în undița doamnei Viorica Găinaru din Baia Mare, în urma concursului ad-hoc organizat de către Ion Cuzuioc, care observând tristețea celorlalți participanți, ce priveau cu jind la peștișorul doamnei Viorica, le-a dăruit la fiecare câte un mini-peștișor, purtând diverse nume…consfințind spusa domnului Mihai Cimpoi, că și umorul este serios și grav până la urmă.

*****
Era să uit un lucru important ce s-a petrecut la Costești. În acest cadru natural au primit recunoașterea lor scriitoricească, doi dintre mari epigramiști din România.
Elis Râpeanu, București și Ionel Iacob-Bencei din Timișoara au primit legitimația atestării lor în Uniunea Scriitorilor din Moldova!

***

Așa cum bine spunea cineva, Chișinăul a devenit pentru o zi, capitala epigramei românești!




> Imagini de la festival puteți viziona doar aici!


> Iar aici o altă selecție de imagini de la festival și nu numai!