agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-02-26 | |
N-am mai văzut-o de exact 4 zile. Mai concret de 96 de ore fără câteva minute. A plecat de la bar luni, la ora 5 dimineața, iar astăzi este vineri, ora 4:20. Nu sunt genul care să numere orele scurse în lipsa cuiva (în nici un caz!) dar pentru mine timpul este foarte important.
Patru zile nu e o perioadă atât de lungă încât să mi se facă dor de ea. De fapt, nu e femeia de care să te îndrăgostești la o primă vedere sau care să-ți rămână pe retină, cum se spune. Nu e genul ăla de tipă, ști tu! Dar are ceva. Ceva ce mă face mereu să revin. Nu știu dacă să revin la ea sau să-mi revin din oboseală, nu știu despre ce fel de “revenire” ar fi vorba (niciodată nu am cunoscut atât de bine sentimentele încât să le dau nume ), dar mă face să vreau. Nu știu încă ce. Are câte ceva din toate femeile pe care le vreau în patul meu, dar nu seamănă cu nici una. Ea nu e cea din patul meu. E cea de lângă mine. În astea 4 zile mi-am văzut de treburile mele și m-am gândit la ea doar în treacăt. Să spunem că, de circa două ori pe zi, la prânz și .. tot la prânz, la interval de 2-3 ore (?). Dar nu m-am gândit la ea niciodată dimineața sau seara. Prima dată când mă gândeam al ea mă întrebam de ce nu a trecut azi pe aici, iar a doua oară.. ah, a doua oară mă întrebam dac’-o să treacă. Nimic personal, pur și simplu din curiozitate. Nu c-aș fi așteptat cu nerăbdare să o văd dar e o deformare profesională să țin socoteala tuturor celor care vin și care pleacă. Se vede pe chipul ei că e o femeie îndrăgostită. Acum nu știu dacă de mine, de viață sau de altcineva. Și pentru cât timp. N-am mai văzut-o de 4 zile. Înainte ne vedeam în fiecare zi. Ultima dată când am îmbrățișat-o.. era caldă. Nu îmi aduc aminte altceva. Era ziua ei și m-am gândit c-acum ar fi un moment s-o strâng mai tare. În general îmi ascund sentimentele, nu vreau să creadă că ele chiar ar exista. Atunci am îmbrățișat-o mai tare decât alte dăți. A fost ca-ntr-o poveste pe care ți-o citește bunica atunci când ești mic și de care nu te plictisești niciodată. Dar ea nu e povestea mea. Ea e femeia lui.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate