Colecționam ce v-am zis în titlu. N-are rost să mă repet. Îmbinam bulgăroii pe parchet ca să iasă ceva dar uneori ieșea alteori nu. Scăpăram bățul de la un chibrit de brăila pe catran și flăcăruia mergea șnur printre ei ca într-un fel de joc din care trebuia să-ți închipui că distingi cât mai multe forme, de caniș, de șorecar sau în funcție de imaginație mai aveai de ales între Bono Vox racolat dintr-un megaconcert la tine acasă, servindu-ți o plăcintă de ciuperci cu struguri, nenea Gafița Zaharia care avea două alăptătoare crescute pe piept mai ceva ca la femeile lăuze și care avea treabă n-avea treabă se ducea cel puțin o dată pe an la tratatament la Eforie și de alte câteva ori la Olănești pentru ce nu știu că nevastă-sa nu-l credea mai niciodată și supereroii tech Aquaman și Batman pe care ni-i schimbam unii de la alții la grădiniță pe cornuri cu susan și ciungi Tipi-Tip. Dar să revenim. Să crapi de râs dacă nu formele erau mereu aceleași și io nu mă halucinam. Jur! Foloseam des tertipul cu halucinările ca s-o fac pe mamaie să nu mă mai culce la prânz. Nu știu de ce-și torturează părinții și bunicii copiii cu somnul. Să mă halucinez la 7 ani însemnă să nu dorm. Și mamaie mă pâra maică-mii că-mi lipsește o doagă, “auzi, cică dacă se halucinează are întalnirea de baldabac în marea neagră cu vedeniile și că ea fiind soră cu vedenia Tewysa, nepoata căpitănesei Tarsaria nu poate să se lege de somn”. Și tot mă prindea somnul cu nenea Ene. Uneori îl mai păcăleam cu o halucinație mai acătării. Mă sustrăgeam mării și picam pe burtă până mă găseau cufundată la mii de leghe depărtare meșterind la o pistă cu tâșnitori din care să iasă scuipinol adevărat, stewardese automate și stații de alimentare cu leuștean. Între timp am crescut. M-au făcut șef de grupa-ntr-a treia. N-a ținut mult povestea asta. Mi-au luat șefia când m-au prins cu un desen din cariocă înfățișând-o pe doamnă sub un cățel. Zoofili suntem nu suntem toți. Omul și animalul. “natură în clasă cu femeie călare”. Când i-am zis și cum se cheamă drăcia a făcut ședință separată unde i-a înștiințat pe colegi, tați și mame și în special pe ai mei că e chestie gravă, că s-ar putea s-o mierlesc, să mă exmatriculeze. Dar mi-au luat tresele. Și vara asta am scăpat și de ele și de sacoșa de gogoloaie rugoase. Sub masca altora mă investighez. Sub a mea sunt culmea seriozității. Nici n-ai crede. Mă bucătărisesc rar. Aș vrea să știu cât piper să pun, câtă sare. Acum plătesc impozite și asigurări.