agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2006-11-16 | |
Pe satelitul Balica erau depozitate după cel de al treilea război mondial o serie de lucruri nefolositoare. Acestea erau: Sticla Stela, Canistra Cora, Damigeana Dora, Butoiul Toto și Bidonul Boby. Fiind îngrămădite unele peste altele, ele au început să se certe deoarece bidonul Boby se fisurase și curgea benzina din el. Toate erau nemulțumite din cauza mirosului răspândit dar mai ales de frica unui incendiu. Cea care făcea cel mai mare tărăboi este Sticla Stela care îi atenționă pe vecinii ei:
-Eu știam că acest bidon este întreg, nu fisurat Pot să spun acum...pardon !Nu e decât un căscat. Cum își permite el, domnul să ne creadă adormiți? Ne strică acum și somnul, suntem cu nervii tociți. Până și butoiul ăsta mare, stă și rabdă ca un prost. Pot să vă pun o întrebare? -Voi aveți pe lume un cost? Eu sunt acum la distanță de miros și de bidon. Nu aveți deloc prestanță, sau poate aveți doar ghinion. Canistra Cora, nemulțumită își spuse și ea opinia: -Dacă izbucnește un foc prin preajmă sau mai departe, o s-o luați atunci din loc, cum se scrie acum la carte. Eu sunt o canistră atentă, și nu am nici o fisură. Nu vreau să am o moarte lentă, la gândire sunt matură.. El putea fi măcar atent, să nu aibe cuie-n jur. Este și puțin violent, îmi vine acum să-njur. Dacă ești fraier pe lume, puneți ochelari de cal. Nu te ține doar de glume, că poți fi răpus de val. Damigeana Cora se alătură cu spusele ei celorlalte : -Mie mirosul de benzină nu-mi produce decât greață. Eu nu am nici o vină, că bidonu-i nătăfleață. Mirosul de vin e bun. Nu produce tragedie. Eu așa gândesc și spun, rea e viața-n magazie. Bidonul Boby, supărat de cele auzite, le spuse: -Hello! Dragă și drăguță. -Ce atâta fandoseală? -Timiditatea nu mă cruță și sunt frânt de oboseală. Nu vă place acest miros? E benzină, calitate bună. Pentru voi eu sunt un boss, oricine poate să spună. Cuiul ăsta a fost un laș, mi-a produs chiar o spărtură. A fugit ca un geambaș ce de speranțe te fură. O să-mi fac o lipitură, ca să nu mai fiți așa triști. Stați ca fraierii în bătătură, puteți fi măcar artiști? Butoiul Toto, speriat de cele auzite, le spuse clar: -Sunt anchilozat de-o doagă; Nu pot să-l strivesc pe el. Lumea asta de mă roagă...Nu mai sunt un tinerel. De fapt ce doriți acum? Să dispară el sau mirosul? Este neplăcut, nu e parfum, folosiți de vreți barosul. Ați încercat să-i dați un sfat, să se lipească dacă poate. Numai la bârfă ați stat, obiectelor super-netoate! Cepul meu este mai vechi, doagele sunt și ele sărite. Destupați ale voastre urechi, luați la mine acum aminte: -Nu mai țineți la distanță (Chiar de o să crăpați în două) Prietenia care are importanță, chiar dacă tună și plouă.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate