În insula Contadina, din largul Oceanului Dorogintes, trăia un palmier foarte bogat, ce se numea Proca. Să vedem ce ne povestește despre el, cocotierul Soron, care a copilărit și a petrecut tinerețea în compania palmierului Proca. Pe insula Garda era o palmieră tare săracă, pe nume Tina. Tina avea trei pui de palmier și își ducea zilele tare greu alături de ei. Puii de palmier de numeau: Proca, Scolca și Sarina. Fiind foarte săracă Tina îi trimitea la diferite munci pe cei trei pui ai săi. Proca se pricepea la tăiatul frunzelor, Scolca la curățatul tulpinelor, iar palmiera Sarina la spălatul frunzelor. Mama Tina le dăduse educație aleasă, toți palmierii de pe insulă o respectau și o vorbeau de bine. Lucrând la tăiatul frunzelor de dimineață până-n seară, vecinii palmieri îl răsplăteau pe Proca, fiecare după punga lui; unii îi dădeau câte un bănuț, alții hrană pentru el și cei de acasă. Prinsese gustul afacerilor. Hrana care o primea o ducea acasă, însă banii îi punea într-un loc ferit de ochii mamei și al fraților săi. Din banii strânși cu multă grijă, într-un an își cumpără un fierăstrău, pe care-l folosea la tăierea copacilor bătrâni și bolnavi. Avea deja 18 ani și deja palmierul Proca își angajase alți doi palmieri să-l ajute la tăiatul lemnelor. După trei ani afacerea prinsese aripi. Crescuse numărul de salariați iar profitul era excelent. Pe lângă atelierul său el mai înființă și o cramă pentru palmierii petrecăreți din insulă. Cu banii obținuți de pe urma acelei crame, el își înființă un ziar particular, unde erau zugrăvite toate evenimentele mai șocante de pe insulă. Ziarul numit"Șopârla" i-a adus lui Proca un profit de "zile mari"
La vârsta de 25 de ani el plecă de pe insula Garda și se duse pe insula Contadina. A lăsat afacerile pe seama fratelui său Scolca, iar ziarul pe mâna sorei Sarina. Prietenul său, cocotierul Soron, îl însoțea pretutindeni unde se deplasa. Pe insula Contadina , palmierul Proca s-a îndrăgosti de palmiera Nira. Aceasta era o palmieră drăguță, sinceră și plină de iubire. Aceasta a observat că dorința pentru bani a lui Proca este mai mare decât dragostea lor și în final l-a părăsit cu toate ca trebuia să aducă pe lume un palmieruț. Pe Contandina, Proca devenise unul din cei mai bogați palmieri de pe insulă. Avea o televiziune proprie, un stadion, un hotel, mai multe magazine și un yacht numit Palmira. Acum îi trata pe locuitorii insulei cu dispreț, închipuindu-și că este un Zeu. Acum o săptămână un anunț dat de toți palmierii bogați de pe insulă, în ziarul Șopârla de pe Contadina, spunea despre trecerea în neființă a palmierului Proca în urma unui atentat cu bombă-capcană. La funeraliile lui Proca, prietenul lui, cocotierul Soron citi o poezie care îi plăcea tare mult lui Proca:
-Nu v-am spus nicicând secretul:
Pom bogat dar fără minte.
Acum zău că port regretul,
pentru voi, nu am cuvinte.
Dacă mori nu iei nimic,
pleci așa cum te-ai născut,
este tot ce pot să zic.
Să fii bogat e tare "plăcut".