agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 
Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1582 .



Mama mare povestește
proză [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [inocentiu ]

2007-02-04  |     | 



MAMA MARE POVESTEȘTE

Tatăl meu a murit pe front în anul 1944. De la el a rămas un caiet în care a făcut o serie de notări, în legătură cu arborele lui genealogic, structurate pe capitole precum: "Tatăl meu", "Moșul meu Nicolae Antonie", "Neica Pavel", "Mama Mare" etc. În acesta din urmă înserează și următoarea povestire pe care i-a spus-o, în anul 1942, mama mare care la acea dată avea 86 de ani
Bunicul ei Ghiță Brănescu era proprietar în Olănești-Vâlcea. Pământul lui era lângă moșia Conului Iordache. Acesta din urmă își învinuiește vecinul că ar fi dat foc unui hambar care îi aparținea. Drept urmare îl poartă prin judecăți și până la urmă reușește să-l deposedeze de pământ. Și după aceia șicanele continuă. Câțiva viței și porci îi sunt uciși de oamenii boierului pentru că, zicea el, i-au încălcat proprietatea.
Ghiță Brănescu se hotărăște să-și recâștige pământul apelând la autorități. Pleacă la București unde stă mai bine de un an. Aici face numeroase jalbe la divanul domnesc dar nu primește nici un răspuns. Un prieten, întâlnit întâmplător, îl sfătuiește să dea în locul obișnuitei jalbe o foaie albă nescrisă. A doua zi când omul domnesc apare pentru a strânge jalbele Ghiță Brănescu îi lasă pe ceilalți petenți în față apoi cu hârtia în mână înaintează în genunchi, așa cum era obiceiul, și o înmânează omului domnesc. Acesta intrând în cancelarie observă că ultima jalbă primită este nescrisă. Trimite un slujitor să-l aducă înăuntru pe Ghiță pentru a da seamă de neobrăzarea lui. Þăranul atâta a așteptat. Odată intrat înăuntru reușește să-l înduplece pe omul stăpânirii și chiar să-l convingă de justețea cererii sale. Omul domnesc vine în sat, anchetează cazul, și-i dă dreptate lui Ghiță Brănescu repunându-l în drepturi. Întâmplarea de mai sus, după calculele tatălui meu și ale bunicii lui, ar fi avut loc prin 1825.
Povestirea spusă de mama mare ar putea avea un mare sâmbure de adevăr. Acțiunea se petrecea la puțin timp după mișcarea lui Tudor Vladimirescu care a pus capăt domniilor fanariote. Primul domn pământean al Þării românești Grigore Ghica (1822-1828) vroia, fiind inspirat și de monarhii luminați europeni de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, să ia astfel de măsuri care să stopeze mișcări sociale de amploarea celei ce abia se terminase cu câțiva ani înainte.





.  |








 
shim Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. shim
shim
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!