agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 
Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1291 .



Fata din nuca de cocos
proză [ ]
A fost odata ca niciodata...

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [scufita_rosie ]

2007-02-13  |     | 



Pe vremea cand pe pamant erau inca inorogi si zanele se scaldau in apa vietii in fiecare dimineata, era pe un taram indepartat, o Plantatie de Cocotieri. Si in mijlocul Plantatiei, chiar in mijloc, era un cocotier inalt, cel mai inalt de pe tot pamantul, iar in varful sau, o nuca de cocos. Ceilalti aveau multe nuci, cate 5-6 fiecare, dar acesta, nu. El avea o singura nuca.

Si Plantatia asta era ingrijita de un batran, dar nu in batran ca oricare, ci un om al apei. In fiecare dimineata intra in ocean si seara se intorcea pentru a-si ingriji cocotierii. Sub razele soarelui, nucile de cocos deveneau fierbinti si pline cu lapte gustos si hranitor, iar batranul le aduna si le vindea in ocean, altor oameni ai apei.
Insa batranul cesta avea o mare suparare, si anume: niciodata nu reusise sa ajunga la nuca din cocotierul cel mai inalt. Si culmea, desi era mai aproape de soare, nuca ceea nu se cocea niciodata. Batranul, caruia oamenii apei ii spuneau Cico, a incercat sa culeaga nuca prin orice cale: cu o prajina inalta inalta, de doua ori mai inalta decat Intercontinentalul, cu o prastie cu care tragea in nuca, in speranta ca va cadea din cocotier, a incercat chiar si sa se catere, insa stim cu totii ca acesti cocotieri au o tulpina neteda si dreapta si nu-i chiar lucru usor sa te cateri pana in varful lor.

De fiecare data cand se ducea cu nucile de cocos la vanzare in ocean, batranul era tare catranit ca nu reusise nici acum sa ia nuca ceea din cocotierul cel mai inalt. Intr-o astfel de zi, un om al apei veni la el. Numele lui era Minos. Iata ce ii spuse batranului:
-Vad ca nuca ceea pe care nu o poti culege te bantuie mereu. Eu iti propun o invoiala: ma leg sa iti aduc nuca din cel mai inalt cocotier, daca dupa, imi cedezi jumatate din Plantatie.
Batranul ii rase in nas, caci numai el stia cat sunt de grele incercarile de a culege nuca, d'apai reusita ar trebui sa fie de 10 ori mai grea. Ba chiar de 100.
Dar Minos nu se lasa pana ce batranul nu se invoi.

Dupa ce chibzui indelung, eroul nostru hotari ca cea mai buna cale este sa se catere pana la nuca. El era cunoscut ca un bun catarator pe taramul acela, insa asemenea sarcina nu dusese niciodata la indeplinire. Astfel incepu o calatorie grea pentru Minos.
In ziua plecarii, incepu sa urce pe trunchiul alunecos al cocotierului. Desi isi unsese mainile cu faina de cartofi, trunchiul era neted ca o oglinda si inaintarea era anevoioasa. Dupa ce trecura zile multe si grele, Minos se apropie tot mai mult de frunzele cocotierului. Cu cat inainta, cu atat caldura era mai mare, caci se apropia de Soare. Astfel, isi lepada toate vesmintele pana ce nu mai avu ce lepada si trebui sa indure caldura. Ajuns in varful cocotierului, Minos vazu ca in fata sa era mult rivnita nuca de cocos. Care nu era asa, o nuca obisnuita, ci o nuca uriasa, cat o barca. Dar nu aceasta il uimi ci faptul ca in nuca aceea, era facuta o fereastra. Cand se trezi din uimire, Minos se uita pe fereastra si ghici ce?

Nu era nimeni.

Isi spuse ca probabil are halucinatii si scoase sabia(caci pentru a rupe o nuca de cocos atat de mare, trebuie sa ai un cutit pe masura)si incepu sa ii taie coada.
Nici nu apuca bine sa dea a doua lovitura de sabie, ca o voce se auzi de deasupra:
-Cine imi loveste nuca de cocos?
Cand se uita in sus, dupa ce s-a obisnuit cu soarele, vazu o femeie atat de frumoasa si de subtire, incat puteai vedea prin ea.
-Cine esti tu? intreba Minos.
-Eu sunt Fiica Soarelui si acest cocotier imi apartine.
-Nu mai minti, acest cocotier ii apartine Batranului Cico, om al apei, care ingrijeste aceasta Plantatie.
-Nu-i adevarat, eu am tras de frunze acest cocotier si l-am facut inalt ca sa ajunga cu nuca de cocos pana la mine. Apoi l-am crescut si mi-am facut din nuca sa de cocos un leagan.
-Imi pare rau, dar va trebui sa te lipsesti de 'leagan' pentru ca batranul Cico vrea sa ii aduc nuca de cocos jos. Imi va da in schimbul acesteia jumatate din Plantatie.
-Uite, eu iti voi da altceva in schimb, ceva mult mai important si mai frumos, daca imi lasi nuca de cocos.
-Ce anume? intreba Minos curios.
-Jumatate din Soare.
-Hahaha! Nu poti sa imi dai jumatate din soare!
-Este al meu si pot face ce vreau cu el. Uite.
Si fata ii intinse o bucata rotunda de lumina si caldura.
-Fa ce vrei cu el si acum lasa-mi nuca de cocos.
Minos era fermecat de stralucirea acelei bucati de Soare, asa ca accepta invoiala.

Isi lua la revedere de la Fiica Soarelui si cobori pe Pamant. Fara sa il vada nimeni, se strecura inapoi in ocean si continua sa priveasca vrajit bucata lui de Soare.
Deoarece ziua nu putea sa stea pe Pamant, se multumea sa se apropie cu bucata de soare de suprafata apei, si sa urmareasca inot Soarele real, unde era Fiica Soarelui, pana ce acesta apunea.

De aceea, in fiecare zi cand Soarele straluceste la suprafata apei se vede o lumina puternica, iar cand Soarele apune in mare, cele doua jumatati ale Soarelui se intalnesc si se reunesc. Asa este si cu oamenii. Fiecare are in el cate o jumatate de lumina si caldura, iar cand oamenii se intalnesc si jumatatile se potrivesc, ei formeaza impreuna un Soare Intreg.

.  | index








 
shim Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. shim
shim
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!