agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2007-03-03 | |
El astepta pe o banca in parc. Strigate de copii si sfaturi de adulti se amestecau in aerul racoros si umed al primaverii. Totul era viu si sensibil.
In jurul lui insa se instaurase tacerea. O tacere nehotarata, nelinistita, in care uneori isi mai facea aparitia cate un gand. Isi schimba pozitia mainilor, cautand sa gaseasca putin confort. "Mai e un sfert de ora ... Sa vezi ce teapa o sa-mi iau. Hei batrane, te-ai cam lasat furat de val. Ba nu, fraiere, ce te grabesti asa ? Poate ar fi trebuit sa iei si tu niste flori in timpul asta, sa nu pari un nesimtit." "What the fuck ..." isi curma el gandurile iesite parca din pantecul nerabdarii. Peste un timp, isi ridica ochii din pamant. Simtea soarele in privire, un soare cald, prietenos. Apoi isi ridica privirea si mai mult si ramase in ochi cu imaginea soarelui. Pentru moment era orb ... Incet, cateva siluete incepeau insa sa se miste usor. Una dintre ele insa statea chiar in fata lui. Clipi de cateva ori ca sa se dezmeticeasca ... ochii priveau direct catre silueta din fata lui, mai intai catre un mijloc mladios si apoi catre umerii usor arcuiti spre un gat fin si delicat. O recunoscuse. Era ea. O nesiguranta puse stapanire pe el. Zambi usor intimidat. Oare ? Da, a zambit si ea in timp ce soarele isi impletea raze prin suvitele ei blonde si sub bolta arcadelor ei ridicate ardeau doua luminite ca doua mari mirari. Era atat de fericit de moment incat nelinistea si indoiala disparura subit. Se ridica degajat de pe banca, ii saruta usor mana si ii intanse bratul. Ea il privi usor incurcata. "Tipul asta o fi normal la cap ?". Zambi apoi. Isi lasa insa bratul moale sa se sprijine de bratul lui. O pornira amandoi pe aleile parcului.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate