agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2003-11-17 | |
mergind descult prin ploaie cu doua lacrimi in ochi stinsi de vreme pasesc incet ascultindumi pasi sinistri incerc sa inteleg care este de fapt rostul omeniri. Spunea cineva ca viata omului se inparte in patru anotimpuri meditind sau incercand sa inteleg am inteles ca acea persoana are dreptate primavara este atunci cand ne nastem apoi vine vara perioada in care noi crestem vine si cea de a treia parte vieti toamna ne facem o,casa familie griji probleme si in sfarsit iarna asteptam tacuti sa vina batrina vesnica si nemiloasa moarte nu mai inteleg nimic ne nastem invatam dormim totul cu atata sens dar de fapt numai mister.Ajung acasa sinistra, parasita mea casa cu scari putrezite parca incearca sa mi spuna un mister urc in camera mea mi de ganduri ma cuprind pe o masa plina de praf arde o plipinda luminare ,cartile asteapta de un sfert de secol parca sa fie deschise si sa mi destanuie lucruri necunoscute mie . As vrea sa zbor pe culmile muntelui soarelui sa fur o raza sa o transform in dragoste .Astept parca sa pot- sa pot intoarce timpul .un inger intra incet in lumea mea e ranit si singur la fel ca sufletul meu batut de vint plinge la fel ca mine ar vrea o alta soarta asa cum as vrea si eu sa pot uita de lumea asta rea.sti imi spune el mereu voi oameni credeti ca maine va fi mai bine dar tu copil al,mari/ tia fostdat/ sa mori in iubirea lacrimilor sa traiesti in negura oamenilor iar rana ce ma apasa este durea ta de a schimba lumea acum trebuie sa dormi vom mai discuta in alta seara.De ce vrei sa pleci ramai in eterna mea viata dormi cu mine si lasa stelele sa plinga luna ,lasa soarele sa plinga ziua ,lasa noapte sa iubeasca marea, lasa tineri sa fuga pe linga viata cum fuge tristetea din sufletul unui inger uitat de zei atatea fantasme si totusi traim intro lume unde totul este posibil unde dragostea a apus iar speranta parca a murit o viata pustiita sau o viata plina cu farmec cui i pasa de oameni ce au dureri ce vor sa vorbeasca dar nu au cu cine traim in scumpul nostru nostru infern pe care se pare ca lau cladit oameni fara inima ce mi pasa de cei din jur sa am eu restul sfirsitul sa fie pe pimint nu mai conteaza se vor schimba pietrele in apa vreodata si apa in curcubeu nu stiu doar ca eu va veni o vreme poate ami devreme decat cred eu cand am voi desparti de lume si de i ngeri si ma voi intoarce in pamintul slut si negru oare spunemi ingerasul meu voi putea sa schimb ceva/
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate