In seara asta planuisem o masa in familie. In familia vertebratelor. Furculita desfacatorul de griji si un set intreg de cutite aranjasera deja farfuriile de plastic si servetelele rosii cu brazi pe masa din spatele geamului. Obisnuiam sa mincam la masa aceea din spatele geamului si iti spuneam : Vezi, acolo inauntru suntem noi, la masa aceea de dupa geam. Imi aruncai privirea aceea pe care scria "Nebunule" in timp ce inghiteai zimbind o bucatica de carne alba taiata cu grija. Ma intrebam uneori cum poti sa tai bucatelele acelea atit de geometric. Eu imi taiam friptura ca si cum as fi bucatelit o foaie de hirtie sau asa cum imi inchipuiam ca un muncitor la salubritate ( asta nu trebuia sa fie pus in contextul mesei nu-i asa ? ) taie o frunza de vita de vie la ciini. Iti priveam farfuria ca pe o Europa despartita de razboiul rece : tara fripturii, tara garniturilor , locul in care se aseaza mustarul sau sosul , intre orele 3 si 4 (orice farfurie poate fi si un ceas, nu ?) zona de demarcatie pentru muraturi servetelul impaturit la fel si furculita si cutitul asezate mereu in acelasi unghi cind te opreai sa bei o gura de apa. La mine razboiul era in toi, sosul de la friptura invadase cartofii , o bucata de conopida murata zacea prizoniera in transee, iar cutitul era gata gata sa atinga fata de masa. A cazut. Am zimbit incurcat si am spus ca de obicei ca am sa o pun la muiat. Niciodata nu am pus nici o fata de masa la muiat. Dar imi place sa cred ca intr-o zi am sa reusesc si performanta asta.
Dincolo de geam in seara asta nu e nimeni. Eu am mincat ca de obicei in poala , sau chiar in drumul dinspre bucatarie spre camera in care mincatul aiurea era ingaduit doar uneori . Am promis ca voi curata si tastatura. Privirea ar fi trebuit sa se cheme " hai sa o vad si pe asta" executata cu capul lasat un pic intr-o parte ca un triplu axel complicat. Cred ca iti trebuie antrenament la privirile astea. Bineinteles, ca trebuie imi spuneai. Iar tu esti ca o sala de sport in care ma antrenez zilnic.
Inseamna ca pot sa iti spun Arnold ? Poti sa imi spui cum vrei..
Azi am sa iti spun galben apoi am sa intind tacerea la maximum pina cind ma va plesni peste fata ca elasticul prastiei mele de vagabond. Apoi am sa ma gindesc ca as fi vrut sa spal vasele, sa spal toate vasele din casa si sa ma culc intr-o statie de metro cu un nume imposibil care sa se termine cu "ter" sau cu "utca" intr-un oras cu foarte multe poduri pe care as fi putut calca doar din greseala. Insa am doar farfurii de unica folosinta si cutite cu miner de os. La televizor anunta filmul " Stiu ce ai facut in vara asta" Partea a patra. Inseamna ca au fost patru veri si un regizor. As vrea sa mai aud inca odata imnul sa se termine ziua insa televiziunile au program non-stop. Ziua de miine ascunsa in spatele salciilor de pe malul unei ape oarecare imi citeste la ureche programul. Nu retin ca de obicei ( privirea "daca nu esti atent ...") mai nimic. Doar pauzele de dupa mesele facultative cu tacimuri si farfurii de unica folosinta. Filmul se va numi "Stiu ce o sa faci miine seara". In reluare.
Mi-e dor de un televizor alb-negru cu programe partial color. Globul de cristal a inceput sa repete filmele. Poate nici el nu mai are bani.

As putea sa mai primesc putin vin ? Spal eu vasele. Bineinteles, intr-un pahar de unica folosinta.

Sau mai bine intr-un infinit de clipe ultramarin. De unica folosinta.