Am oprit după vreo 10 metri
- Unde mergi?
- Mă duci, întrebă îngerul?
- Urcă.
Își strînse cu grijă aripile și-și îndoi paltonul, să nu se șifoneze.
- Pot să te întreb ceva ?
- Da.
- De ce nu zbori?
- Tu de ce ai oprit?
- Mi-ai făcut semn să opresc, nu?
- Mie mi s-a părut că tu mi-ai făcut semn.
Șoseaua cobora și urca pe cîteva pante line. Era asfințit și soarele mă deranja așa că am coborît parasolarul
- Nu ți-e foame, mă întrebă îngerul?
- Putem opri, dacă vrei să mîncăm.
Era un restaurant mic la marginea drumului.
- Mă duc să mă spăl, îmi spuse îngerul, mie comandă-mi o friptură, fac cinste.
Era fum, deși nu părea să fie nimeni aici în afară de chelner. Îngerul nu mîncă.Se ridică și ieși cu farfuria afară iar cînd se întoarse era goală.
- Nu-ți place?
- Nu, am crezut doar ca mi-e foame.
- Ce-ai făcut cu mîncarea?
- Am lăsat-o pe pervazul ferestrei.
- Pentru păsări?
- A nu, vroiam doar să văd dacă e adevărat că la omul rău mîncarea se strică iar la omul bun ea se păstrează, se usucă si e bună și după cîteva săptămîni.
- N-am auzit de așa ceva, pe la noi.
Îngerul plăti masa. Afară se înnoptase. Un far ardea mai puternic
- Mi-au spart geamul de la far.
- N-a trecut nimeni pe aici, eu n-am văzut pe nimeni.
- Plecăm, oricum ce rost are să stăm, mi-l schimb eu.
Farurile creeau iluzia unui tunel cu pereți întunecați.
- O să plouă.
- A fost cald azi, prea cald.
- Mergi pe drumul din dreapata, zise îngerul, e mai scurt.
Ploaia ridica praful de pe șosea.
- Se termină șoseaua.
- Nu-ți face griji, uite e o barjă, trecem o apă.
Am urcat mașina cu grijă pe punte. Erau mai multe mașine aliniate.
- Aș intra înăuntru, zise îngerul, poate ne mai încălzim.
În sală era înghesuială. Ne-am așezat pe o bancă.
- Știi să joci, mă întrebă îngerul?
- Știu cărți.
- E ca și cărțile, dar se chemă alba-neagra.
- Tu știi să joci?!
- Da. Uite, și scoase din buzunar 10 bile albe.Începem cu albele.
- Ce trebuie să fac?
- Regula e simplă, trebuie să iei o bilă de jos. Eu pun în locul ei o bilă de culoare opusă.
Cîțiva curioași se strînseră în jurul nostru.
- Iau o bila, nu?
- Da.
Îngerul scoase o bila negra din buzunar și o puse în loc.
- Acum?
- Mai ia o bilă
- Oricare?
- Da, dar ai grijă dacă ramîi numai cu bile de o singură culoare ai pierdut.
Am ridicat o bilă albă. În locul ei îngerul a pus o bila neagră. Oamenii din jur își dădeau deja cu parerea.
- Ia bile cînd albe cind negre,
- Ba nu, lasă-te numai cu o bilă negră
- Nu, nu așa.
Am mai luat o bilă, Apoi nu mai țin minte dacă pe urmatoarea am luat-o eu sau unul dintre cei care se-mpingeau în jurul nostru.
Mi-am ridicat ochii de pe bile doar cînd strigau tare că o să pierd. Îngerul părea aproape absent.
- Ai pierdut, zise ingerul, dar am și ajuns.
Afară ploia se oprise. Mașina nu mai pornea.
- Ai ramas fară benzină, îmi arătă îngerul. Hai să o împingem pînă jos.
Am împins mașina pîna lîngă un zid.
- Las-o, hai pe jos, nu e departe.
- Dă-mi și mie ceva zise un cerșetor în timp ce se apropia de noi
- Nu am nimic...
- Dă-mi haina, că e frig și ploaie.
Ingerul se uita de-a lungul apei.
- Dă-i-o, dacă vrei, dar să plecam odată.
- Mulțam, zise cerșetorul în spatele nostru, Da’ și pantofii? Că mi-s desculț
Îngerul pornise deja pe drum. De undeva un alt cerșetor îmi cerea cămașa.
Cînd am scăpat de ei rămăsesem gol iar îngerul nu se mai vedea.
Nu îmi era frig așa. M-am dus la marginea șoselei.
- Unde mergi? Mă întrebă șoferul din mașina care se opri în dreptul meu.
- Mă duci?
- Urcă, zise și-și strînse puțin aripile să-mi facă loc.