agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 
Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1741 .



(Dez)Iluzia
proză [ Ştiinţifico-Fantastică ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [bocu ]

2004-04-08  |     | 



Totul a inceput dintr-o prostie, pot spune. Nici nu stiu ce s-ar fi intamplat cu lumea daca nu ar fi fost acea banalitate. De mult imi dadusem seama ca pericolul drogurilor nu era un pericol real atata vreme cat stiai ce, cat si cum sa iei. Tot ce conta era "sa nu sari calul". De cand au aparut drogurile cibernetice totul era altfel si nenorocul meu a fost sa prind aceasta perioada, dar am ramas fidel intotdeauna simplelor droguri electronice. Sub transa drogurilor cibernetice nu mai aveai libertate de loc. Chiar lumea in care "calatoreai" in transa indusa de drog iti era impusa , nu mai era o fantezie de-a ta. De multe ori nu mai intelegeai nimic din ceea ce vedeai sau erai speriat de moarte. Dependenta fizica si chimica era maxima datorita producatorilor care vroiau sa-si mentina clientii si pe deasupra aparusera "virusurile" si "viermii" de drog care iti prajeau creierul si te transformau intr-un veritabil zombie. Treptat, datorita cyberdrogurilor, totul devenea o iluzie in viziunea ta, chiar si lumea reala din jurul tau era stapanita de aceste droguri. Nimeni nu facea nimic sa opreasca aceasta iluzie pentru ca in mod sigur se profita de pe aceasta afacere, iar eu incepusem sa banuiesc ceva.
Cum spuneam totul a inceput dintr-o prostie.
Intr-o noapte cufundat in transa unui puternic electrodrog navigam, sau mai bine zis naufragiam, pe reteaua internetului. Nu mai retin cu cine am comunicat sau ce am facut, dar in ziua urmatoare m-am trezit cu cateva fisiere noi salvate in memoria P.C.-ului. Fisierele cuprindeau date si poze referitoare la cateva plante ciudate despre care am invatat in scoala ca ar fi existat vreodata. Niciodata nu am putut intelege notiunile de "plante" si "animale" cu care in trecutul indepartat oamenii se hraneau si se foloseau de ele in diferite probleme. Acum mai aflasem ceva nou: se si drogau. Cele mai puternice droguri din trecut se bazau pe astfel de plante, ele facand trecerea la "chimicale" . Stateam ca un tampit si incercam sa imi imaginez o astfel de lume si nu reuseam. Curiozitatea insa ma macina si ma ispitea sa incerc senzatiile vechi, ale inaintasilor nostrii. Dar cum, de unde? Plante nu existrau decat in poze, dupa cataclism nici un A.D.N. nemaiputand fi salvat. Cu mare noroc s-a salvat un singur om, "stramosul lumii noi”". Intamplarea a facut sa-l cheme Adam , ca si pe miticul stramos al omului. Sau ironia? Adam a fost om de stiinta, genetician (din nou noroc? Ironie? Intamplare? In destin oricum nu cred). A creat o multime de clone din A.D.N.-ul lui si a reusit sa faca ca omul sa supravietuiasca. Incerc sa-mi imaginez o lume cu oameni de diferite infatisari dar nu pot. Adam spunea ca in trecut existau si femei, tot un fel de oameni care ii completau pe barbati. La randul lor oamenii barbati completau oamenii femei. Toate acestea mi se pareau simple povestiri S.F. pana am descoperit adevarul, l-am vazut! Si totul a inceput cu acea prostie, acea "naufragiere" pe internet si acele fisiere salvate pe calculatorul meu.
Vroiam sa cunosc alte senzatii de cat cele date date de drogurile existente, fara insa a incerca cyberdrogurile despre care stiam cat sunt de periculoase, dar cum? Asa a inceput aventura.
Am parasit siguranta Megalopolisului si m-am avantat in pustiul din afara singur cu speranta ca voi descoperi si altceva. Cunosteam harta globului pamantesc si stiam ca marele nostru salas urban, singurul spatiu locuit de pe terra se afla pe locul care in trecut se numea Europa, mai precis pe locul fostei Germanii... Sistemele de teleportare nu functionau in afara Megalopolisului asa ca mi-am luat aeromobilul pentru a putea strabate distantele.
Vedeam un spatiu ostil vietii in care nu existau decat stanci si praf. Nu intelegeam nimic dar continuam sa caut fara sa stiu ce si unde. Rataceam acum pe teritoriul vechii Asii gandindu-ma ca de aici a inceput marea distrugere, de la Jihad, un razboi pornit intre doua tabere de inconstienti.
Aici a inceput miracolul. La inceput a fost un cosmar dar la putin timp totul s-a clarificat si mi-am dat seama de falsitatea lumii in care am trait.
Aeromobilul nu era prevazut sa faca fata mediului ostil din afara Megalopolisului timp indelungat, iar eu nu am banuit niciodata asa ceva. Stateam in fata lui si ma consideram un om pierdut, nestiind incotro sa merg. Aveam doua sanse: sa mor in masinarie sau continuand cautarea. Canicula era insuportabila, dar impins de ceva launtric am ales varianta cea mai cruda: sa mor afara si am plecat fara ca macar sa mai intorc privirea spre aeromobil. Ma astepta necunoscutul. Neobisnuit cu ceea ce ma inconjura, inadaptat la acest mediu, dupa ce am parcurs o distanta relativ scurta, am lesinat.
Revenirea din lesin m-a facut sa am senzatii ciudate pe care nu le mai avusesem pana atunci. In afara Megalopolisului nu mai aveam capacitatea sa ma hranesc cu energie din spatiu si organismul meu a pierdut din imunitate. Simteam o stare de sfarsire si inca ceva ce nu mai simtisem pana atunci. Am aflat mai tarziu ca totul era provocat de foame si sete. Nu aveam nici cea mai vaga idee despre ce se intampla cu mine, dar eram convins ca sunt ultimile cipe dinaintea sfarsitului. Cu ultimile puteri date de frica si disperare am inaintat spre o imagine ce se nuanta la orizont, prin zona arida plina doar de stanci si nisip care ma inconjura. "Sa fie oare fata morgana?" - m-am intrebat aducandu-mi aminte de cartile scrise in perioada de dinainte de razboi pe care le-am citit.
Cu greu am ajuns acolo si am lesinat din nou. Cand m-am trezit, primul gand a fost ca am murit si am ajuns in paradis. Eram intins pe un covor verde, de o consistenta imposibil de descris. Simteam o racoare si un miros placut in aer, si o senzatie de bucurie m-a cuprins brusc. Am inteles in cateva clipe totul. Cautarea mea nu a fost in zadar, o parte din ceea ce a fost candva pe Terra a fost salvat, sau a renascut, iar eu eram primul din lumea mea care descoperise acest lucru. Mintea mi s-a descretit cand am recunoscut in covorul verde-iarba, intinderea stravezie si unduitoare-apa, stalpii impodobiti cu coroane multicolore-copacii infloriti, zgomotele necunoscute mie, tot felul de vietati care isi facea de lucru in jurul meu nebagandu-ma in seama.
Imaginati-va ca nu ati vazut niciodata o femeie si dintr-o data va apare in fata una pe jumatate goala zambind si va veti da seama cum m-am simtit eu in minutele imediat urmatoare. Anumite instincte ascunse undeva in mine s-au trezit, inima imi batea nebuneste si tremuram din toate incheieturile nestiind ce sa fac. Ea m-a luat, nezicandu-mi nimic, de mana si m-a condus intr-o incapere deosebit de ciudata pentru mine dar placuta. Atingerea ei m-a vlagiut de tot. Am adormit, primul meu somn neconditionat si neimpus cerebral.
Cand m-am trezit, ea era tot acolo, ma privea si-si trecea degetele prin parul meu. Nu vorbeam de loc intre noi, nu era nevoie, ne intelegeam fara sa conversam si fara nici un fel de mesaje telepatice. Ma completa si speram sa o completez si eu. Totul a culminat cu cea mai mare traire a mea: pentru prima oara in viata mea am facut dragoste!

* *


Stateam si ma uitam la un film la monitorul din apartamentul meu din Megalopolis, dar nu-l vedeam. Nu stiu daca ceea ce am trait a fost sau nu real, nu stiu daca poate fi vreodata, dar stiu cu certitudine un singur lucru: "marfa" a fost buna si nu se compara cu nimic din ce am luat pana acum. Isi merita toti banii si de-abia astept sa gasesc din nou asa ceva.

.  | index








 
shim Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. shim
shim
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!