agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2004-05-12 | |
Baiatul vazu flacara rosie de pe cerul inorat de secole, era un semn, semnul ca in curand oamenii vor gasi ce cauta de atata timp.
--Unde a cazut? --Spre nord! --Esti sigur? --Da. Si norodul porni spre intinsa pustiei in cautarea pietrei ce le va aduce puterea ce-a nemasurata.Erau douazeci de fugari ce inca mai credeau in puterea lui Danatos, zeul puterii nemarginite, care a promis ca le va da norodelor o piatra ce ii va face cei mai puternici. --Si Danatos a spus: „Veti avea puterea mea si veti fi stapanii acestor tinuturi!” --Asta-i dorinta lui Danatos.Strigasera toti in cor fara nici o exceptie. Si vagabonzii pornira spre nord in cautarea acelei sageti de sange ce zgariase cerul.Mersera trei zile si trei nopti fara odihna ,hainele erau transformate in zdrente, incaltaminte nu mai purtau de mult, unii, care erau mai tineri nici nu stiau ce e aceea incaltaminte. Ajunsera la un crater fumegand,nu era craterul unui vulcan, era prea mic pentru un vulcan. --Ma duc eu tata. Un tanar de vre-o douazecisicinci de ani, nu prea slab, blond si cu putine in cap ceru voe sa mearga in crater. --Dute cu Danatos fiule. Si tanarul fugi spre fumul gros ce urca spre cer. Nici nu apucasera sa se aseze, ca din fumul gros se auzi un tipat parca de disperare, toti sarira ca si arsi si se napustira asupra tanarului ivelit in fum. --Balzachin ,esti teafar tata?! --Am gasit-o!Am gasit-o!Am gasit piatra. --Unde e?Da sa-o vad! --Aici e tata! Era rosie, prea rosie pentru o piatra dar totusi era acea piatra promisa de Danato. --Poruncesc ca aceasta piatra sa mearga din mana in mana ,sa o studiati si sa o lasati sa va de-a puterea pe care o meritati! Piatra trecu pe la toti ,chiar si pe la baietelul cel mic de numai cinci anisori.Apoi se sparsese singura in mii si mii de bucatele acestea se ridicara de la pamant ,luand o alta forma ,chiar si o alta culoare si disparu in pustie. Toti credinciosii lui Danatos se ridicara in zbor cu o privire ce ardea de bucurie ca vor stapani orasele din preajma. --Si Danatos a spus: „Veti avea puterea mea si veti fi stapanii acestor tinuturi!” --Asta-i dorinta lui Danatos.Strigara toti cu o mai mare voisie ca la inceput. Primul oras ce le iesi in cale il distrusera, urmara apoi altele si altele,din ce in ce mai multe.Pe atunci orasul lumii era Kalatos ,fiu a lui New Troun si nepot al New York-uli era cel mai mare oras din cate s-au pomenit vreodata ,era si cel mai modern cand venea vorba de arme,dar nici la frumusetea din unele locuri nu il intrecea nimeni,de exsemplu centrul acestui oras era rupt din Rai insa periferia era coada infernului. Acesti urmasi a lui Dantos nu statura mult pe ganduri,vazuti cu puterea lui Danatos si manios pe oamenii ce nu credeau in Dantos au inceput sa atace Kalatosul. Nu reusira sa distruga nici macar un sfert din infernul de la periferie si o caldura ii sagetara pe toti in inima ,ramasera intepeniti si cazura toti ca niste muste fara a putea riposta.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate