agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2004-08-18 | |
Rofu il elibera. El il prinse si il tranti in genunchi. Ii puse pistolul la tampla.
-Se spune ca celor ca tine adrenalina le da si mai multa putere. In momentul acela o umbra neagra il lovi pe cel de langa Rofu. Al doilea cazu cel de langa Any. Cel care mai ramase o lua la goana. Rofu ar fi vrut sa il prinda, insa il opri. -Lasa-l. Nu ia venit inca timpul. Any se apropie de ea.Straina ii lua statuia din mana. -Ce faci? incerca Rofu sa o opresca -Este a mea. -Nu, este... -Buna Sofia. spuse incet Any -...a Sofiei. -Stiam ca se va intampla asa. Doar eu pot sa pun mana pe statuie, fara sa patesc nimic. -Dar... -Ma refer la cei cu "blestem".In 15-30 de minute ar fi moarta. -Si acum?intreba Rofu -O controlez. Any se ridica si o privi mai atenta de data asta. Simtea ceva straniu in legatura cu ea. -Cine esti? Cum ne ai gasit? intreba ea Sofia scoase din buzunar un mini-calculator. Il deschise. Apasa cateva taste si vazura pe ecran scena cu aflarea adresei -Am intrat in calculatorul vostru. Stiam ca iti va face rau. -Si n-ai putut veni mai repede? intreba Rofu -Trebuia sa vad daca meritati sa fiti ajutati. -Cine esti?intreba din nou Any -Sunt din al doilea Comitet. Cel care ii apara pe cei ca tine. -Exista si asa ceva? intreba Rofu Cand dadura sa plece, o vazura pe Sofia cazand intr-un genunchi. Rofu se intoarse si o ajuta sa se ridice. -Glontul meu... -Meritai sa fi salvat.spuse ea -Esti impuscata? De ce nu ai spus nimic? intreba Any -Da? Pentru ca ai fi incercat sa ma vindeci. -Dar... -Nu. Nu sti totul. O ajutara sa iasa. Mersera impreuna pana la masina. -Te conducem noi. spuse Rofu -Trebuia sa imi aduceti statuia, nu sa aveti grija de mine. Scoase din buzunar o telecomanda. O actiona si peste cateva secunde, vazura venind o motocicleta. -Am oprit langa voi. -Vine singura! spuse mirat Rofu -Si masa si mancarea. spuse incet Any Sofia se urca, zambind. -Nu s-a terminat inca. Voi mai avea nevoie de voi. Mai este o statuie dar nu este intreaga. spuse Sofia -Cand? intreba Rofu Pleca fara sa ii mai raspunda. Cei doi urcara in masina. Mersera un timp fara sa zica nimic. -Tot timpul este asa ciudata? intreba Rofu -Ascunde ceva. Tot timpul am impresia ca are legatura cu celelalt personaj. -Nu ne-a platit. Poti lua legatura cu ea? -Nu iti face griji, ar fi inadmisibil pentru ea sa ne pacaleasca. -Sper...
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate