agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ sunt în corpul meu
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2004-12-15 | |
Nu credea sa i se intample lui asa ceva ! Nici macar nu visa ca intr-o zi va trebui sa isi intre in rolul de Tata. Dupa cum stiti, de cateva luni, motanul nostru devenise parinte. Dar atatea ocupatii pisicesti il tinusera cam departe de pisoi si azi, cand aleasa inimii lui, disperata, ii lasase pe cei trei in grija, se gandi ca ar fi timpul sa le dea si el niste lectii. Ca de la tata la fii. Pe care si le vor aminti peste ani. Pe care le vor transmite la randul lor motaneilor care le vor urma. Cam asa.
Ce mare lucru poate fi ? Dupa 20 de minute de miorlaituri si alergaturi prin casa, abia reusi sa ii alinieze. Le numara labutele acum perfect aliniate, doua cate doua in pozitie regulamentara. Erau toate. Isi inchipui ca ce a fost mai greu a trecut, acum e timpul sa le vorbeasca despre disciplina, despre morala, despre vointa, ambitie, integritate (fizica si morala, ar adauga autoarea), despre legile vanatorii, despre asa zisele razboaie intre caini si pisici, despre tabieturi si tabuuri (precum trasul mitzei de coada si ruperea pisicii in doua), despre secretul celor 9 vieti, si cate si mai cate… Visa motanul Suki cu ochii deschisi. Si totusi ceva era in neregula. Prea multa liniste. Cat de mandru de el se simtea, putina autoritate era de ajuns pentru a-i imblanzi pe cei trei. In realitate lucrurile stateau cam asa : pisicuta roscata se admira incantata in coltul de oglinda in care isi vedea blanita perfect curata acum, cel negrut urmarea cu coltul ochiului coada celui de al treilea fratior, pregatindu-si gherutele de atac, pe cand acesta pusese ochii pe o musca ce se invartea , se invartea, aproape, tot mai aproape pana cand… Ce a urmat e destulde greu de redat. Ce invalmaseala, cata nebunie ! Oricate labute le dadea peste urechiuse, oricat incerca sa ii desparta, totul era in zadar, asa ca Suki se recunoscu infrant. Seara, urmarind-o pe stapana cum strange cioburile celei mai frumoase vaze de flori, cum celelalte plantute ramasesera cam golase, cum perdelele cazusera de la locul lor sfasiate, in ghiveciul ei, inca la loc sigur pe pervaz, floarea noastra ii spuse prietenului ei : Clipa ne aduce cate o lectie potrivita pentru fiecare si poate o sa reusim sa imblanzim si salbaticul si copilul din noi.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate