agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ sunt în corpul meu
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2006-10-22 | |
Nunta-moft sau loterie?!
Mirele stă la masă demn și țeapăn în hainele negre de ginerică, floarea albă de la butonieră e prinsă cu un bold peste o hârtie nou-nouță care arată cu satisfacție 500 Euro, lăutarii trag cu foc o învârtită, celebrul solist de manele, adus cu mari sacrificii, tocmai și-a încheiat programul și se strecoară cu greu printre cele șase rânduri de mese lungi și înguste, oaspeții își mai trag un pic suflul între sarmale și fripturică, își mai șterg frunțile de transpirație, e cald, e tare cald, și cum să nu fie cald când s-au adunat aici… câți să fie oare? 200-300 de oaspeți? Mireasa stă la masă roșie în obraz de emoție, sub masă și-a scos încetișor, să n-o simtă nimeni, pantofii din picioare, nu că ar fi jucat prea mult, dar tocurile pantofilor sunt înguste de un centimetru și înalte de 20, iar oboseala nu-i dădea pace. Înconjurase toate mesele cu mirele de-a stânga ei, el să ciocnească, cu musafirii, ea să stea „la sărutat”, doar-doar „Darul miresei” va fi într-atât de satisfăcător încât să le ajungă să acopere banii cheltuiți pe costum și rochie. Mireasa își simte geanta plină –și nu tocmai de mărunțiș-, doar știe și ea –invitații sunt oameni cu stare- nu sufletească ci financiară, și una foarte promițătoare încă. Mireasa noastră mai rotește ochii în jur să-i supravegheze pe cei șapte chelneri care au început să servească fripturi și zâmbește iar, mândră că nuntă ca a ei nu a mai prea trăit, că cine a mai avut relațiile ei să-și permită să facă nuntă la local somptuos, înțelegându-se –din prietenie, știe doar ea- cu patronul și aducând 2 porci, 2 viței „bolnavi” și 80 de găini, și cine a mai pus pe masă 1000 de litri de vin și a comandat 34 de tipuri de prăjituri? Cheltuială mare, nu zice dânsa nu, cât a mai costat-o și darul nașului –c-a pus condiție, lacomul!-, pe urmă cât a mai costat-o solistul adus din lumea „greilor”, a acelora care aruncă, cu „parai”, arvunit de pe anul trecut și în funcție de care s-a fixat de fapt data nunții. Da, dar fără el, de ce să nu recunoască, nu aducea ea atâția oameni la nuntă, iar la rândul ei, din dar scoate și pentru mobila completă de apartament și pentru aconto-ul de mașină. Și de ce „să se bage în plic”? Să fie nuntă de o transparență ireproșabilă, să știe tot omul fiecare cât a dat. Ei, miresei, nu-i plac chiar toate „modernismele” astea! Lăutarul anunță cu voce tare pornirea darului, în bătăi de tobă care să-i smulgă pe toți comesenii din dulcea digestie de după sarmale și friptură și să le amintească de datoria lor de invitați de onoare! „Din partea vărului miresei-una sută cincizeci dolari!”- anunță lăutarul și mireasa înghite-n sec amintindu-și cum datorită ei, care a dat cel mai mult în ’98 la nunta vărului, a urcat tot prețul darului. „Cu urări de sănătate dă trei sute al ei frate!” Lăutarul continua strigările, mândru de rimele spontane! „N-a băut și n-a mâncat, dar 50 a expediat!”… „Iară’ de la soacra mică de nu curge tot mai pică!” Mirele, la masă, scria cu cifre frumoase, rotunde, unele sub altele. Scria și soacra mare, când scriu doi e mai bine la socoteala din urmă! Nașul și mireasa adună mai apoi banii de la lăutar într-un coș pregătit din vreme. …Soarele ardea puternic când mireasa s-a trezit sub mângâierea unei alte zile, ce o găsea cu un jurământ făcut la altar, cu o verighetă pe inelarul de la mâna stângă și cu un „Da!” rostit la Ofițerul Stării Civile. Până mai ieri era liberă ca pasărea cerului, putând a zbura încotro o chemau dorurile inimii. Până mai ieri și el se împărtășise din plin de toată splendoarea și mizeriile burlăciei. Nunta ca în povești rămâne doar o amintire, pe care, cu lacrimi în colțul genelor, o revezi oro de câte ori repui caseta sau DVD-ul. Instituția matrimoniului însă i-a trezit azi pe proaspeții însurăței cu datorii (morale) unul față de celălalt și cu responsabilități conjugale. Viața în doi trebuie învățată, coexistența armonioasă trebuie deprinsă, ceasurile potrivite la aceeași oră. O privire nostalgică înapoi, spre ziua de ieri, retrăind clipele dulci ale nunții, și una gravă spre răspunderea zilei de mâine! A venit momentul să se numere banii de peste noapte, ca spre fine nunta să se fi dovedit a fi mai avantajoasă decât un câștig la loterie! Dar, ce loterie!!! Câștigi mulți bani, dar și un soț ori o soție! |
index
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate