agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2011-07-20 | |
Nu totdeauna paginile de analize literare ale criticilor noștri sunt scrise neapărat pentru marea masă a cititorilor și, uneori - mai rar, ce-i drept - autorii acelor pagini le scriu pentru ei înșiși, simțind probabil nevoia să și le adauge impresiilor de adnotări personale, spre a fi folosite mai târziu în diverse studii. De aici sinceritatea și originaliatea lor. Neîndoios, din această categorie face parte și volumul de 150 de pagini, lansat recent de tânărul scriitor adjudean Gheorghe A. Stroia, prolific poet, editor (directorul bogatei reviste "Armonii culturale") și critic român, o carte frumos editată și frumos intitulată "Petale din cuvinte" (Editura Docucenter, 2011), lucrare destul de doctă pentru un asemenea debut pretențios, unde autorul trece cu responsabilitate în revistă un număr de 25 de creații ale diverșilor scriitori, poeți și artiști plastici, mai mult sau mai puțin cunoscuți. Unele titluri au mai fost publicate anterior prin diferite reviste din țară sau de peste hotare.
Deși Gheoghe A. Stroia, în prefața cărții sale, subliniază faptul că în acest florilegiu de splendide consemnări critice a încercat să exprime "nu neapărat aspecte critice legate de scrierile pe care am avut plăcerea de a le lectura, ci mai curând de a nota și adnota păreri, opinii, impresii și mai mult - de a motiva impactul pe care scrierea respectivă l-a avut asupra propriei mele pasiune (ca cititor)", deși afirmă cu sinceritate o asemenea intenție, cititorii sunt surprinși să descopere că, în realitate, au de a face cu un unghi nou de a privi creațiile artistice de orice fel, iar așa ceva îi entuziasmează, cu atât mai mult cu cât ei află că acest cercetător pasionat nu are o pregătire de profil filologic, el fiind inginer de mecanică fină. Adevărul este că, după căderea comunismului, în baza libertății de expresie a cuvântului tipărit, au apărut puzderie de autori noi și de cărți noi, din toate domeniile, încât numărul scriitorilor l-a depășit cu mult pe cel al criticilor și, așa stând lucrurile, s-a ajuns la situația că... interpreții din orchestrele literare nu prea mai au dirijori de prim rang... Ei sunt mai necesari ca oricând, mai ales acum când librăriile și tarabele cu cărți existente în toate marile așezări ale țării sunt zilnic tot mai pline și mai pline cu zeci și zeci de titluri proaspete, multe foarte îmbietoare, cu coperte frumoase, cu tematici diverse, ca să nu mai vorbim de cele existente pe internet, o bună parte din ele lansate în speranța de a aduce bani autorilor și editorilor - și de aceea, văzându-le, virtualii cumpărători sunt puși în mare încurcătură, neștiind a face o alegere valoroasă sau, cum s-ar spune, din cauza pădurii ei nu văd copacii... Așa stând lucrurile, se înțelege că este o serioasă dificultate pentru un autor din zilele noastre să se afirme cu ușurință prin cele scrise și, de aceea, chiar genial dacă ar fi, rămâne totuși o reală problemă să-și impună imediat o operă de excepție. În asemenea situații, salvarea ar putea veni, desigur, din partea criticilor, cu condiția ca aceștia să fie buni profesioniști, lipsiți de exigențe subiective, ceea ce vedem că se întâmplă tot mai rar. Criticii noștri, din păcate, (mai cu seamă aceia care sunt - să le zicem - de rang academic), în tendința lor justificată de a reduce numărul excedentar al nechemaților din lumea literelor, nu se dau în lături de "a tăia în carne vie" toate produsele celor considerați neaveniți, recurgând la pretenții de multe ori prea exagerate, demolându-le din capul locului, fără drept de apel, prin caracterizări anihilante și caustice. Procedee de genul acesta pot avea, fără îndoială, succes, deoarece le taie orice elan multor debutanți și tineri condeieri, ucigându-le pofta să mai publice vreodată ceva, dar, există și în asemenea cazuri o marjă de risc dacă ne gândim că în istoria literaturii române și universale au existat și cazuri când scriitori, deveniți, ulterior, mari pe parcursul vieții lor, au debutat cu creații slăbuțe, lipsite ințial de cine știe ce valoare. Din fericire, Gheorghe A. Stroia nu aparține acestei categorii de critici literari, ci se apropie de verbul plin de calinitate a marelui Perpessicius care încuraja mai totdeauna pe tinerii debutanți. Cel puțin așa reiese din prefața cărții sale unde declară limpede: "Aș dori să vă împărtășesc o idee proprie - și anume: a scrie despre oameni fără să ai iubire pentru ei, nu este tocmai potrivit statutului de "critic". A scrie despre cărțile altora, fără să găsești aspectele pozitive ale scrierii și să le evidențiezi doar pe cele negative, este un lucru meschin. A te așeza în postura de a arăta cu degetul spre alții, fără să încerci să observi efortul de a scrie - cu siguranță nu-ți va aduce nici cinste și nici prestigiu. A ignora cu bună știință valorile eticii și profesionalismului, a călca în picioare picăturile de rouă ale unei munci susținute, pot fi extrem de periculoase. Și așa după cum Creangă îi îndemna pe alții să "ie pana în mână și dă la iveală altceva mai bun, că eu atâta m-am priceput", tot așa subscriu și eu ideii generale că prin criticile neconstructive putem face un deserviciu imens literaturii." Într-adevăr, autorul nu se dezminte câtuși de puțin, iar "notele lui de lectură" strălucesc prin iubirea și atașamentul față de operele autorilor analizați, fără a scăpa totuși punctele de vedere nefavorabile care, după caz, au fost amintite "într-o manieră echilibrată - cum zice criticul - menită să pună în valoare atuurile, să scoată în evidență punctele forte ale scrierilor "analizate", Parcurgând până la capăt impresiile notate despre cei 19 autori descriși cu un exces de decență și de subtilitate analitică, parcă ne pare rău că lista lor nu este mai lungă, deși criticul ne promite că va căuta să ne prezinte, pe același ton explicit, și alte nume valoroase, în viitorul apropiat. În ordinea cuprinsului, au fost prezentați următorii autori: Speranța Miron, Ionel Marin, Năstase Marin, Anca Bulgaru, Paul Spiescu,Vasile Sevastre Ghican, Ramona Sandrina Ilie, Ion Croitoru, Bortă Ovidiu Ambrozie, Cristian Petru Bălan, Ioan Agache, Gheorghe Chirtoc, Ion Lazăr da Coza, Maricica Lepădatu (Stroia), Marin Moscu, Thomas Kinkade, Calistrat Costin, Severin Constantin și Vasile Buruiană. Aflat în postura de lector-analist, Gheorghe A. Stroia mărturisește că absolut toți subiecții - și fiecare în parte - l-au impresionat prin câte ceva remarcabil care merita cu prisosință a fi consemnat, în primul rând ca o fermă recomandare pentru cei care vor să le cunoască mai în amănunt operele. De pildă, el demonstrează, ilustrând prin citate, că a fost impresionat de melodicitatea poeziilor Speranței Miron în care distinge unicul sens al redescoperirii esențelor pure ale sufletului, dar și "tandrețea unui destin poetic, îmbogățit de noua simbolistică a tăcerii", după cum în versurile lui Ionel Marin descoperă un incontestabil gnostic al liricii profunde, exprimând axiomatica unui destin transformat în punte peste veacuri... Poetul Paul Spirescu este înțeles ca un calofil aflat la porțile îndumnezeirii... Versurile lui Vasile Sevastre Ghican deplâng starea de agonie a planetei Terra, dvenind liricile contrarii ale unui univers poetic... Epigramele lui Ion Croitoru par "zâmbetele unui condei hazliu", având un umor special, mucalit, bine dozat, cu o savoare în fiecare frază... Opera poetului Vasile Sevastre Ghican, marcat prin prolificitate lirică, este sintetizată ca "un fatidic amalgam al umbrelor și luminilor vieții, parte din profunzimea unui univers liric"... Nici poezia pentru copii nu este uitată atunci când ni se recomandă cartea Maricicăi Lepădatu (Stroia), "Pe aripile copilăriei", care ascunde în aripile coperților ei "magia și speranța retrăirii unei vârste ireversibile și reminiscente" - copilăria, cu întâmplări desprinse din bagheta unui magician expert în educarea preșcolarilor... Poetul Calistrat Costin devine, în accepția criticului, un Don Quijote modern care, "îmbrăcat în platoșa sa medievală, participă la turnirurile artei, din care va ieși - cu siguranță - mereu învingător"... Bine conturată mi s-a părut și analiza versurilor Ramonei Sandrina Ilie, "Farul de la capătul tuturor lumilor", văzute ca o eclectică poveste cu oameni și iubire, toate poemele ei fiind, de fapt, strigătele impresionante ale unui suflet nobil plin de dragoste curată. (Personal, m-am întrebat, destul de mirat, pentru ce oare această tânără cu nume atât de frumos, chiar splendid - Ramona Sandrina (!) - și-a semnat cartea cu psudonimul "Lady Allia" (copiat jumătate de la Lady Gaga și jumătate din limba latină "allium/allia", care înseamna usturoi? Ce bine ar fi dacă autoarea s-ar semna numai cu cele două nume poetice și pline de o reală și muzicală rezonanță!). Cartea "Glasul inimii" a poetului focșănean Vasile Buruiană închide ciclul poeziilor trecute în revistă, fiind inclus în categoria versurilor pline de tandrețea unei poezii adolescentine, proaspete și stenice. "Petale din cuvinte" nu abordează numai lumea poeziei, ci și subiecte scrise în proză ori prezentări ale unor opere de artă plastică. Două monografii de localități i-au reținut atenția autorului: "Monografia orașului Boldești-Scăieni" sau "Meleagul viselor ce trebuie împlinite", scrisă de Cristian Petru Bălan (autorul romanului "Răzbunătorii" care demască actele de corupție din România contemporană) și monografia "Calapodești (Vultureni) sau Punte peste veacuri", de Ioan Agache, o carte intersantă care insistă asupra valorii documentare a unei rescrise istorii a plaiurilor berhecene din județul Bacău. O deosebită noutate găsește Gheorghe A. Stroia în cele cinci povestiri ale lui Năstase Marin, din "Jurnalul unei ucenicii de școală nouă" sau "Domnișoara Iulia"(povestire inclusă în carte). Cu multă deferență este analizată cartea "Întoarcerea ultimului erou", de Gheorghe Chirtoc, doctor stomatolog, veteran din cel de al doilea Război Mondial care își deapănă impresionantul memorial al unor nescrise pagini. Interesante, de asemenea, i s-au părut criticului și cartea de povestiri "Crucea umbrelor", a lui Ion Lazăr da Coza, talentat autor vrâncean cu nume amintind de autorii portughezi sau brazilieni, însă cu subiecte neaoș românești ce urmăresc construirea valorilor unui destin pe reverberanta noblețe a propriilor rădăcini valahe. O carte de proză scurtă este "Calea pustie", scrisă de matematicianul Marin Moscu și prezentată ca o descoperire realist-magică a societății românești prinsă în mrejele unei ludice ficțiuni. În copertele "Petalelor..." sunt descrise și operele plastice a doi pictori români și unul american, existând și câteva reproduceri alb-negru din picturile lor. Despre splendidele pânze peisagistice ale Ancăi Bulgaru criticul Gh. A. Stroia scrie că ele îngemănează sclipirile divine ale unui destin pus în slujba artei, făcând sincere reverențe în fața unei cariere de excepție. La fel de talentat este înfățișat și pictorul Bortă Ovidiu Ambrozie (BOA) care face o "excelentă radiografie a clasei politice românești", plus o serie de aprox. 4000 de caricatori prezentând pe marii români din trecut și de astăzi. Cât despre pictorul american Thomas Kinkade, supranumit și pictorul luminii, opera lui peisagistică, plină de noblețea perfecțiunii, are sclipiri de geniu, prezentând frumusețea creației divine transpusă într-o cromatică de lumină și basm. Cine survolează paginile "Petalelor de cuvinte" va descoperi că este vorba nu doar de un volum de simple adnotări critice, de impresii persoale, ci de remarcabile prezentări elaborate cu o scriere lină și calmă de la un capăt la altul, făcute de un autor care evită să folosească mătura și fărașul atunci când lecturează texte dintre cele mai diverse; el recurge la un fel de laser al unei logici care dozează gradat detaliile semnificative. Punctările lui aduc un plus ce obligă mesajul analitic să curgă firesc. Totdeauna semnificativul textului analizat se simte bine stăpânit de un control inteligent, neaccentuându-se detaliile nesemnificative și rezolvând cu calmitate inconveniențele prin abordări lexicale acceptabile. Analizând textele autorilor mai puțin cunoscuți, criticul intuiește că dificultățile acestora, de obicei, cresc exponențial, înțelegând ambiția unora și setea de perfecțiune a tinerilor autori. Cartea lui Gheorghe A. Stroia descrie etape, ipostaze, direcții - uneori limpezi, alteori mai nebuloase, inerente începuturilor unora din acești autori. În tot ansamblul ei, "Petalele din cuvinte" nu numai că nu se vor ofili niciodată, dar au șanse să fie percepute, dacă nu ca un model absolut, atunci ca un aparat peren de selectare care își va păstra ritmul radiografiilor tridimensionale, grație citatelor bine alese. Noi salutăm această regie bună și această formă de expresie a interesantului slalom printre sinele diverșilor autori din care au fost extrase citate din cele mai esențiale, care întregesc tablourile alternativ, introduse prin lianți logici bine găsiți, legitimând, de fapt, creațiile scanate inteligent de talentatul și tânărul critic. În concluzie, cititorul nu poate fi decât fericit să întâlnească o asemenea carte plină de solicitudini optimiste, departe de a fi un simplu meniu amagalmat de subiecte literare și plastice, ci un aparat solid de selecțiuni valoroase, un complex de impresii convingătoare, unde întâlnim cadre mobile, schimbări și alternări de lumină cu mici umbre evanescente care ne dau în final senzația unui reflector proiectând o rază ce se mișcă peste vârfuri de construcții noi, pentru a le evidenția cromatica vibrărilor de la baza lor. Așteptăm cu nerăbdător inters continuarea acestui volum. |
index
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate