agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ LaraicaElbaSavașiDrina
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2012-05-10 | |
Paul Bogdan a publicat recent "Exerciții de singurătate" la Editura Timpul. Iată prezentarea făcută acestui volum de Marius Marian Șolea.
Paul Bogdan este născut la 3 mai 1968 în Târgu Ocna, jud. Bacău. În 1986 a absolvit Liceul Costache Negri. Între 1991 și 1996 a urmat cursurile Institutului Teologic al Patriarhiei Armene din Ierusalim. Ordinat diacon în 1992 și preot în 1994, actualmente este paroh al Parohiei Bisericii Armene din București și Vicar Eparhial al Arhiepiscopiei Bisericii Armene din România. A publicat proză scurtă în cotidianele de limbă armeană Haraci – Paris, Marmara – Constantinopole, premiat la concursul de povestiri Bojdeuca din Þigău, 2004. Debut în poezie: coautor al volumului Poezii, editura Ararat, București, 2004. Debut în proză: Antologia concursului național de povești și povestiri „Ion Creangă”, Iași, 2004. În 2008, publică volumul Arevahar, în colecția Teatru a Editurii Vremea. Este semnatar al manifestului literar Boierismul. În 2004 a fost distins de Președinția României cu Ordinul „Meritul Cultural”, în Grad de Ofițer. Cea mai rară însușire a oamenilor este luciditatea, o povară în dimensiunea ei socială, vanitoasă și despărțitoare. În foarte rare cazuri, prin efecte, luciditatea este, până la urmă, o calitate, excepție fac doar oamenii dăruiți de Dumnezeu cu puterea de a-și supune sinele unui sacrificiu pentru ceilalți, de a-l direcționa către un dialog cu problemele lor, unele reale, altele – urmări ale unor reprezentări eronate. Paul Bogdan este un lucid în viața non-poetică, luciditatea, în paradigma clasică, este crucea lui. În poezie, își alintă sinele, acest joc ficțional, cu rol de pansament, este un refugiu al său, o sugestie și o chemare de a fi cunoscut, un alt aer pe care și-ar dori să-l respire. În condiția ei, bucuria ludică nu are continuitate, este mereu supusă unei realității tragice, neprincipiale. Sursa acestui act artistic este superioară oricărei maniere sau oricărui stil, din acest motiv nu aș dori să fiu supus preocupării minore de a încadra sau de a discuta literar conținutul acestui volum, prin care autorul, în dorința de a-și atinge marginea sufletească de ceilalți, nu va reuși decât să își sporească numărul de poteci de întoarcere către sine însuși, întoarcere austeră și solitară. Marius Marian Șolea
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate