agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 2777 .



De-a Baba Oarba (invers)
eseu [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Babbba ]

2009-11-05  |     | 



Photobucket


... e un joc. Cine nu-l știe? La un anumit nivel însă, e, sau mai bine zis devine periculos, absurd și nemilos. Sunt ei și suntem noi. Noi ne facem... ei, niciodată – și ne facem atât de bine, atât de rutinați, încât a devenit aproape „indecent” să ne gândim altfel la noi „făcuții” decât „no name”, „no face”, JD-uri fără niciun fel de personalitate: turma monocoloră, umplutura și câteodată prea-plinul. Spun indecent, pentru că eu unul, dacă aș avea tupeul să mă vad, sau să-i văd pe alții altfel, ar însemna să-i privesc, sau să mi-i imaginez „nud”, adicătelea goi, ca să-i mai pot personaliza de vreun fel, pentru că sincer să fiu, în tabăra asta cel puțin, trend-ul gri al spoielii pe dinafară nu mă mai inspiră la nimic. Oricum, nici sclipiciul lor nu mă impresionează, cât despre goliciunea intrinsecă de dincolo, devine chiar o consolare comparativ cu sentimentul de turmă. Ei de fapt, nici nu se mai obosesc să ghicească cine s-a făcut la baba oarba, pentru simplul fapt că nu-i interesează... chiar deloc. Turma „ghicită” e în primă fază doar estimată, apoi evaluată și în final, evident, eliminată ca să respectăm regula jocului. Ãsta e de fapt „hazul”: substituirea surplusului care prin deposedare de sine (legumizarea demnității, sau sănătății) nu mai are puterea unui vrednic consumator de produse, nejustificându-și astfel existența pentru care consumă oxigen și apă care vor ajunge să conteze. Se joacă în planuri suprapuse de tipul sau-și: celor care scapă de sărăcie, le va fi servit desertul porcin, sau poate cabalo-aviaro-orezin, sau poate le aprind (bonus) beculețul ciupercuță, să contrabalanseze cu „răcituri” încălzirea asta globală care nu se mai termină. Iar ei... nu se fac, ci chiar o fac de-adevăratelea, că roboțeii fac mult mai bine treaba, nu papă nici odoiu și în final oricum se-mparte mai bine, că și hârtia e pe terminate cu copăcei cu tot. Fuck!
Mă duc să mă fac... că dorm.
Mama îmi spunea:
„ - Lasă, puiule... mâine este încă o zi!”
Știu eu?

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!