agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 2367 .



Intimitatea
eseu [ ]
Reflectii si meditatii Colecţia: Texte Filozofice

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [rockyr ]

2010-05-29  |     | 



Pentru ipohondri și paranoizi, uneori realitatea suferă un proces de evanescență, când lucrurile și oamenii dispar treptat într-o substanță opacă.Oamenii sănătoși emit semnale sonore continue către fluxul realității, iar realul este alcătuit din forme concentrate, distincte.
Există oameni înzestrați cu viziuni esoterice și care pretind că pot realiza miracole – taumaturgii – ce fac din previziuni talismane cu efigia viitorului iluminând eresurile.
Taumaturgul este un preot –oracol predicând filozofia miracolelor și își proiectează viziunile esoterice într-un viitor predeterminat.Combate augurii – oracoli ai păsărilor -, divinizând revelațiile, iar în spațiul transcendent se întrevăd ramificațiile unui viitor înfățișat sub mai multe alternative.
Taumaturgul transfigurează realul cuibărit în prezent în halucinații prin care se întrevede un viitor compus din fantasme și irealități.Își construiește falansterul previziunilor pe istmul omenirii, iar introspecția sa ajunge la paroxism prin înlocuirea prezentului cu viitorul.
Prin introspecția personală interiorul se umple cu meditații în structura cărora se mișcă reveriile și stabilesc o relație de echivalență între mediul înconjurător și intimitatea trăirii.Intimitatea își programează singurătatea în planuri misogine în care un singur individ caracterizează prin trăsături societatea.
Relațiile umane își desfac singurătățile – ipostaze ale intimității – într-un social în care germinează interacțiunile dintre oameni.Socialul se divide în singurătăți, cu mizantropul ridicând intimitatea la rang de scop existențial.
În intimitate, conversez cu intelectul și străbat incomensurabilul cu viteza cugetării întinsă asimptotic spre + infinit, ating intermundii neexplorate, ajung prin meditații lăuntrice în elizee populate cu spirite ale oamenilor virtuoși bântuind câmpiile create de o divinitate improbabilă.
Traversată de temporal, intimitatea își crește dorurile străbătute de idealurile cu eflorescențe de crezuri, iar dimensiunea lor albă se extinde în negru, diluându-i substanța opacă.
Spațiile irizate ale intimității absorb teritoriile intelectului și cugetării, împrumută reflecției reverie gnomică și își deschid interferențele în eflorescențe de nuanțe ale viselor diurne.
Intimitatea contemplă nuanțele inefabile ale societății pe care o percep ca o pastă eterogenă cu substanța oamenilor și absoarbe imperceptibilul și impalpabilul.
Uneori intimitatea care-și programează în detaliu structurile activității zilnice, simte nevoia să alunece în imprevizibil, în necunoscut, în fortuit.Fortuitul atinge necunoscutul extins în nemărginit cu vastitatea translucidă îmbibată cu prisme reflectând nuanțele infinitului în iridescențe vizionare și își găsește în întâmplare, efect aleator al unei cauze imprevizibile, o concentrație de organizări diluată de diversitatea impulsurilor născând acțiuni întâmplătoare.
O nemărginire extrasă din absolutul intimității și depusă sub formele dimensiunilor infinite pe suprafața planetei, își extinde mărginirea extrapolând concretul în absolut relativ reprezentat ca o axă verticală cu materia concretului intersectată cu axa oblică sub unghiul relativului.
Inflexiunile intimității au tonalități abstracte, care circulă de la muțenie la țipăt într-un segment cu limita inferioară disonanța și limita superioară eufonia.
Excesul de intimitate diluează socialul și degenerează într-un fel de viciu al lăuntricului ce aduce plăcerea translucidă de a-ți iubi manifestările eului.

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!