Fiecare om trebuie să escaladeze Golgota existențială, plină de stânci abrupte, cu prăpăstii de jur împrejur, cu povara crucii în spate, singura cale de evoluție de înălțare.
Unii oameni epuizați de greutățile vieții, înfricoșați de pericolele existențiale, renunță să mai urce, mulțumiți că au ce pune pe masă familiei de la o zi la alta.
Alții lipsiți de vigilență cad în prăpastie, căderea fiindu-le fatală.
Eu urc necontenit, încrezătoare că în vârful Golgotei mă așteaptă Mântuitorul Hristos, am în spate rucsacul cu întrebări, și crucea de lumină ușoară, cu învățături înțelepte scrise pe brațele ei.
Escaladarea Golgotei este dovada cea mai pură că oamenii îl urmează pe Hristos călăuziți de învățăturile din Scriptură.
Am în fața mea gânditori înțelepți, cărturari, filosofi, poeți remarcabili, eroii neamului strămoșesc, care mă încurajează să nu obosesc împingând bolovanul cunoașterii precum legendarul Sisif.
Am în față și multe necunoscute dar știu că universul și divinitatea lucrează pentru desăvârșirea și iluminarea spiritului meu.
În chip de apostol al lui Hristos vreau să ajung în vârful Golgotei cunoașterii, dominată de învățăturile evanghelice.
Astfel să se împlinească misiunea mea pe pământ la școala vieții.
Faptele și gândirea pozitivă mi-au purificat karma și destinul, agoniile, coșmarurile s-au transformat în revelații, în extaz, mă simt omul cel mai fericit de pe pământ, nici un obstacol nu mă poate împiedica să-mi finalizez toate proiectele creatoare, inovatoare.
Toate experiențele vieții m-au călit, mi-au dat puteri fenomenale, am avut în jurul meu întotdeauna oameni cu suflet frumos, cordial, prietenos, și nici o greutate existențială nu m-a deznădăjduit.
Am învins stihiile susținută de îngerii mei plini de iubire absolută, sprijinită de prieteni de nădejde.
Cuvântul luminos sideral mi-a fost călăuză pe tot parcursul vieții, cu percepții de măsură pot și eu să răspândesc cuvintele care generează optimism, speranță, entuziasm.
În fața mea este acum doar Lumina Hristică, îmi deschide calea cea mai dreaptă și mai eliberată de sălbăticiuni, de șerpii veninoși care își fac veacul printre stânci.
Sper din tot sufletul ca toate povestirile mele în proză și poezie să fie repere pentru cei care nu și-au absolutizat credința în divinitate.
Cred că destinul meu precum al tuturor oamenilor, este scris de Dumnezeu în cartea universului, motiv pentru care mă dăruiesc lui trup și suflet.
Cei care nu împlinesc voința lui Dumnezeu vor fi șterși definitiv, ireversibil din Cartea Vieții li se va lua dreptul la o nouă viață viitoare.
Eșuările sunt regretabile, dar de fiecare dată mai este o șansă pentru fiecare om să ia calea ascensiunii pe Golgota de la capăt.
Fie ca Lumina Hristică să fie călăuză pentru toți trăitorii pe pământ.