Dar divin. Viata

Se spune ca fiecărui psihiatru ii va sosi vremea când va fi cel consultat si nu cel ce consulta. Iata ca viața, precum multi dintre noi știm, este ușuratică. Te înșeală cu prima ocazie pe care i-o dai. De multe ori am făcut pe psihologul, am ajutat persoane când erau in pragul disperării. Practic, am fost psihologul. Când eu sunt jos, cine mă poate ajuta? nu e nimeni oare, sau pur si simplu cerințele mele sunt asigurate la un standard mult prea ridicat? Un standard pe care, chiar nici eu nu mi-l pot permite.
Unde sunt replicile, unde sunt încurajările ce-aveau efect altădată asupra altora? Asupra mea de ce nu au efect? Sa fi așteptat prea mult in fata unei uși închise, astfel încât sa nu observ ușile ce mi-au fost deschise in toată aceasta perioada? Întrebări al căror răspuns nu cred ca îl voi afla. Întrebări stupide, ce pana azi nu-si aveau rostul in viața mea. Azi dimineață m-am trezit doar pentru a afla realitatea crunta a vieții, pentru a vrea către sfârșitul zilei sa mor. De ce? inca o întrebare.
Simt cum toate cărțile pe care le-am citit, tot ce s-a întâmplat in toți acești ani seci ai vieții mele, a fost doar un foc de paie. Simt ca trăiesc pentru nimic. E cel mai îngrozitor lucru pe care l-am putut întâlni. De ce tocmai mie? Zâmbesc, dar nu știu nici răspunsul acestei întrebări. Mi-am dezamăgit, pana si cei mai apropiați prieteni. Am luptat pentru ce aveam, sau cel puțin pentru ce credeam ca am, dar, pana la urma, doar câteva amintiri frumoase. Nu regret ce am făcut. Regret cate as fi putut face, dar nu le-am făcut.
Cu toate ca mi-as dori sa-mi vad viața dinafară, fără sa fiu implicat in ea, precum un film pe DVD, schimbând DVDul sa pot schimba si sentimentele, vreau totuși sa o trăiesc. Azi am făcut un joc, unul al imaginației si al mintii. Am parcurs ani din viața mea, spunând ce cred ca mi se va întâmpla pe parcursul anilor, ajungând ca la sfârșitul vieții, sa mă uit înapoi la mine, acel copil de 18ani, naiv, inocent, prost si sa-mi dau sfaturi. Cele mai bune sfaturi sunt cele pe care ți le dai tu însuți. Am oftat, ochii mi s-au înmuiat, si am spus:"De azi înainte, copile, fii atent la toate detaliile din viața ta, si gândește-te ca ce e frumos la suprafață, nu știi cum e înăuntru, pana nu guști.
Poetul se simte in largul sau când are o pana, o călimară, papirus si sentimente si trairi pe care sa le ordone in pagina, in stilu-i caracteristic. Pasarea se simte cel mai bine in zbor, pestele in apa, scânteia lângă foc si Ingerii in Cer. Eu mă simt cel mai bine când îmi aduc aminte de mine...