Dialog între Religii


În ultima decadă a lunii septemmbrie 2006 a avut loc la București a 6-a Conferință a Asociației Europene de Studiere a Religiilor. Tema care a reunit circa 250 de istorici ai religiilor din 4 continente și 30 de țări a fost: Istoria Religioasă a Europei și Asiei.
Bineînțeles că suntem doar parțial pregătiți pentru astfel de evenimente.Exigențele și experiența dialogului absentează din structura noastră mentală. Libertata culturală proprie oricărei democrații autentice ne-a surprins prin avalanșa și abundența informației. Buimăciți de noua și stringenta problematică a vieții încadrăm cu superficialitate asemenea întâlniri în sfera strategiilor și mofturilor politice. De fapt ele vizează și fac inteligibile acele valori ce fundamentează însemnătatea și menirea comunității și a unității omenirii. Prulalismul religios, cultural, social, economic și politic amplificat de diversitatea etnică, lingvistică și națională, ne îngrijoreajă. Vigilența instinctului de conservare nu echilibrează întotdeauna sănătos dorința noastră de înnoire.Perspectivele unei Europe Unite precum și tendințele globalizării necesită pregătiri speciale pentru fiecare dintre noi. Siliți de împrejurări să părăsim tutela culturilor tradiționale, înainte de a ne fi maturizat pentru agonia și extazul libertății individuale, gustăm la fiecare pas nevroza unui exces. Sinceritatea noastră dezorientată se agață de repere insuficient cercetate. Am impresia că , în graba timpurilor, adolescenții au deja nevoie de “manualul” autoeducației. Cine nu perseverează în “proiectul” propriei sale cunoașteri de sine riscă să-și atrofieze simțul civic. Într-o civilizație în care “obiectul” și “obiectivele”sunt prioritare, enigmele ființei trebuie cercetate nu doar cu “obiectivitate” ci și cu abnegație. Cum să întemeiezi omul în el însuși, în reportul intim al actului său de cunoaștere fără “fiabilitatea” valorilor sacre ? Materialitatea lumii nu poate fi echilibrată la nivelul vurnelabilității umane decât prin spiritualitatea ei. Or, aici religia este la ea acasă. Atunci când nu este transformată în ideologie și nu se izolează în exaltările subiectivismului, religia conține coordonatele ideale pentru demersurile invizibile ale ființei.
Cum să nu apreciez hinduismul ce nu se revendică de la un anume întemeietor considerându-se expresia adecvată Legii Eterne din Tradiția Primordială ? Aici nu carențele sociale provocare de existența castelor sunt esențialul, ci devotamentul față de ordine. Ceea ce Gandhi exprima printr-o vorbă de duh: “Hinduismul înseamnă respectul datorat vacii” - evocă o atitudine lăuntrică ce s-a pierdut și pe care ecologia modernă încearcă să o reabiliteze: recunoștință și mărinimie față de mediul ambiant, față de varietatea vieții și diversitatea existențială.
Cum să nu apreciez buddhismul care mă educă prin calea optuplă restabilind în mine judecata corectă, rectificându-mi punctele de vedere, concepțiile, cuvintele, acțiunile, mijloacele de existență, eforturile, memoria și atenția, puterea de concentrare și reculegerea ?
Cum să nu apreciez iudaismul ce mă învață dincolo de arta detașării buddhiste, să privesc
în interiorul suferinței și să-i descopăr misterul, preschimbând-o astfel în izvor al regenerării, al vieții și al tinereții reînnoite ?
Cum să nu apreciez islamisnul ce-mi preopune spre meditație tema “unicității lui Dumnezeu” accentuându-I în fiecare clipă transcendența ? Și cum să nu apreciez creștinismul în sânul căruia descopăr imaginea Dumnezeului-Om și a Omului-Dumnezeu ? Conflictul dintre noi la începutul acestui mileniu nu mai are motivații plauzibile, raționale (demne). Marile religii ale lumii ne eliberează din “placenta” ignoranței, ajutându-ne să parcurgem deșertul singurătății, spre a ne regăsi ca frați ai aceleiași umanități. Nu credința autentică, rugăciunea sau meditația ne dezbină, ci absența acestora din viața noastră. Și până la urmă omenescul nostru “numitor comun” este atât de evident, încât nu merită să trezim niciodată disputa, pe baza principiilor sacre, într-o pauză de cafea.

Coffee Break , an 2006 nr.13