Speranțe


Sunt clipe când tristețea mă face să cred că uitarea se va așterne peste tot ceea ce înțelepciunea poporului nostru a creat. Din fericire, este doar o iluzie. Într-un ziar a fost menționată, de curând, sărbătoarea de Probajeni care coincide cu Schimbarea la Față din 6 august, în care poporul sărbătorește trecerea de la vară la toamnă, când încep să se îngălbenească frunzele (jenie ca și francezul jaune=galben). Acum se culeg și primii struguri. Am găsit variantele Pobrijenia, Pobrejeni sau Obrejenia în Bucovina, Moldova, Þara Românească și Oltenia.
Datele anumitor sărbători îmi pun multe semne de întrebare. Științific se știe că a existat un eveniment cosmic în urma căruia axa Pământului s-a înclinat în poziția actuală. Tradițiile chineze povestesc de momentul când soarele a "răsărit" de la apus. Despre Hiperboree elenii spuneau că era un ținut minunat, veșnic verde. Bogăția luxuriantă este cunoscută din cercetările geologice care au descoperit în Þara Hațegului fosile de dinozauri, dar și multe zăcăminte de cărbune. De asemenea simbolul leului este rodul tradițiilor vechi, când acest animal trăia în zona noastră, precum bourul. Unele imagini megalitice reprezintă animale exotice; eu însă mă îndoiesc că sunt doar jocul întâmplărilor. Întâmplător sau nu, 6 august este urmat de 6 septembrie, zi numită Ciuda Arhanghelului, care "fuge" până pe 8 noiembrie. Aparent lipsește 24 august, în schimb apare pe 23 "Odovania Praznicului Adormirii Maicii Domnului". Odovanie, conform Dicționarului de Arhaisme și Regionalisme înseamnă a opta zi după o sărbătoare, dar și nimicire, prăpăd, pieire (odăvăi - a termina, a isprăvi și odorî - a termina o muncă agricolă). La începutul iernii apare 6 decembrie - Moș Neculai, iar apoi 24 decembrie - Moș Crăciun. Sărbătoarea din 6 ianuarie aș numi-o "deslegarea apelor", pentru că din 6 august "nimănui nu-i mai este îngăduit să se scalde", pe când în ianuarie tinerii se aruncă în apă, după sfințirea ei. Apoi vine 9 martie (Baba Dochia) și nu 8, pentru că luna februarie este mai scurtă și astfel intervalul între 6 august și 8 noiembrie are 94 de zile, iar din 6 decembrie până pe 9 martie sunt 93 sau 94 de zile în anii bisecți. Întâmplător sau nu, la nivel mondial s-a ales ziua de 8 Martie ca Zi Internațională a Femeii. Oare acest ciclu nu amintește de perioada când anumite constelații pe care le observăm iarna erau prezente în alt anotimp în acele vremuri? Știm că, din cauza mișcării de precesie a Pământului, acum 4.000 de ani Sirius răsărea cu două luni mai devreme decât azi. 6 august se află la o distanță de patru luni față de 6 decembrie; oare este amintirea unui calendar de acum 8.000 de ani? Oare de ce noi am "ajuns" la leatul 7.500 de ani când alții sărbătoresc doar 5.700 de ani?
Atâta timp cât va mai exista o voce care să ne amintească de adevăratele noastre tradiții încă mai existăm. Avem o tradiție bazată pe un anumit tip de relief și climă care nu au apărut de pe o zi pe alta, ci poate în milioane și milioane de ani. Prin tradiții și limbă vom redescoperi ceea ce unii au definit ca fiind paleontologia lingvistică. Astfel azi putem înțelege că luna lui Gustar, când roadele sunt coapte și deci au-gust, nu își are originea în latină, și cu atât mai puțin în numele unui împărat roman, Augustus, care înseamnă "cel vrednic de cinste" sau "cel venerabil". Oare în ce limbă verbul a avea mai are forma au și poate compune numele lunii în care strugurii au gust? Oare în zona mediterană, în deșert și savană există aceleași condiții pedoclimatice ca în zona noastră temperată?
Avem datoria de a cunoaște, păstra și transmite tradiția neamului nostru; nu este suficient să muncim și să ne rugăm. Fără tradiții suntem precum florile tăiate dintr-o vază: frumoase, dar trecătoare, pe când măceșul (răsura), având rădăcini, va înflori mereu și astfel va stăpâni chiar și o coastă erodată de deal.