mi-am inchis degetele in cutii de conserve;
mi-e greu sa ma impac cu timpul, azi,
mi-e sete de cel ce am fost ieri,
imi e de mine intr-un fel sau altul.
mi-s ruginite gandurile de acum,
nervii-s inchisi in ei ca intr-o carte
de necitit.
undeva, intr-un colt de somn,
mai sper, mai sper...

e verde azi cetatea mortilor
si sarbatoare plictiselii mele,
sunt foarte calm si mi-e un dor nebun
de mine ieri, imi e de mine ieri,
frate cu morti, in nenascut taram...

si mai vreau sa adaug
tenebre,
un ochi de care ma simt lipit,
reintoarcere si infinita truda
spre nimic...