după țipătele acelea
veneau niște săruturi
ca o ploaie torențială
după tunete

apa dispărea în glastre
spre alte țărâmuri

ne făcusem din buze
plase de pește
și ne căutam peștișorul auriu
pe trupuri

auzeam în noapte cum cineva
cioplește
îmi ziceai mereu
că se lucrează încă la
poarta sărutului

și îți adunai palma de pe chipul meu

palma în care
femeia aia în vârstă
îți ghicise ceva

te durea cuiul
în care
poza noastră de nuntă
nu va sta niciodată