Eu tac!
Cuvintele sunt astăzi foarte scumpe
Ideile, de-asemeni mute zac...
În aste vremuri cine să le-asculte?

Eu vreau!
Dorințele în mine stau grămadă
De-aceea-n jur iubire-ntruna dau
Ca cine vrea iubire să le vadă

Eu știu!
Dar știutorii astăzi mor de foame!
Mă mir cum încă eu sunt viu?
Trăind în lumea asta fără mame

Eu am!
Dar cine are, nu-i văzut prea bine
Căci cei avuți, fură din neam
Îți iau și haina ce o ai pe tine

Eu cânt!
Căci muzica înseamnă armonie
Și am cu viața asta legământ
Așa să trec prin toate ce-o să vie

Eu sper!
Căci o speranță astăzi este rară
Înseamnă că în viață ai reper
Reperul este însă rânduială

Eu mor!
Dar nu acum căci am o datorie
Întâi să termin cu-al meu dor
Și după centenar fie ce-o fie!