agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 2367 .



Viața, un ceardaș cu interlopi...
personale [ Jurnal ]
22 februarie 2009 - pagini de Jurnal

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [nanu ]

2010-02-20  |     | 



Aseară am fost la balul ungurilor. Maghiarii îl organizează, în timp ce românii sunt majoritari ca prezență. O atmosferă destinsă, fără drapele ostentative, fără popa de rigă al UDMR-ului sau dame și valeți de altă culoare, fără discursuri pătimașe, fără chestii de prost gust. Muzică predominant ungurească, plăcută, antrenantă dar și Dacă pleci sau Să-mi cânți cobzar bătrân ceva în românește. Relizez însă, că fiecare melodie își păstrează farmecul doar dacă este cântată în limba în care a fost lansată. Să asculți Una paloma blanca în maghiară, reprezintă un exercițiu de cultivare a unei nețărmurite răbdări. O lecție de respect reciproc servită elegant și persuasiv la începutul distracției de domnul Szabo: în astă seară, să fim europeni înseamnă să nu fumăm în sală ! Orașul meu de adopție rămâne un model de bună practică în ce privește conviețuirea interetnică. Nu mai sunt vremurile și numărul sporit al minoritarilor din romanul lui Eginald Schlattner, Cocoșul decapitat, dar respectul reciproc a rămas.
Distractivă secvența de carnaval. Mascați de toate vârstele. O tânără își postase o cocardă pe care scrisese conclusiv, Miss Criza !

Știrile TV mă readuc cu picioarele pe pământ mioritic. Ciomăgeală la un Mall din București, între un clan interlop și forțe private de ordine. Curajoasă atitudinea patronului de la firma de pază, care pe de o parte a îndrăznit să se ia de piept cu gorilele care sfidează și încalacă dezgustător norme elemntare de natură civică ale unei societăți cât de cât civilizate și pe de altă parte intervențiile de la emisiunile de televiziune unde spune răspicat că tot Bucureștiul este partajat de ani buni între clanuri care cer taxă de protecție, ce amenință, bat, omoară, sfidează legea. Poliția, magistrații știu, de ce nu intervin? Anul trecut în același Mall respectivii au înjunghiat trei persoane ale unui clan rival. Pedeapsă? nici vorbă, sunt liberi și pot omorî în continuare. Năucitor este faptul că liderul clanului este un sportiv, un luptător legitimat, încadrat ca subofițer și plătit din bani publici.
- Offfff, unde este omenia aceia proverbială? suntem Þara lui …Escu (un fel de Papură)Vodă, în care borfașii terorizează nestingherit populația civilă! Dacă aș fi Roșu, Verde, Galben sau Portocaliu Împărat aș dispune măsuri radicale: privatizarea forțelor de ordine și remunerarea în funcție de gradul de siguranță menținut la nivelul societății, suportarea cheltuielilor de întreținere de către deținuți în timpul arestului, valorificarea energiei negative a criminalilor și borfașilor prin muncă binefăcătore atât pentru pentru haidamacii tatuați, cât și pentru finanțele Þării, penalizarea judecătorilor care au orbul găinilor și redau libertatea unor personaje abjecte, atentând astfel la viața unor cetățeni sacrificați din lipsă de responsabilitate a unor semeni..
O tempora, o mores! exclama Cicero la adresa lui Catilina care complota împotriva Republicii.
- Oooo, Cicero, adevăr peren grăita-i! Dacă ai rosti astăzi în Parlamentul României o filipică de genul celei rostite în anul 63 în senatul roman ai fi catalogat fie de naiv fie de rea credință. De ce nu pot fi decăzuți din drepturi civile asemenea specimene în secolul XXI?
Este de neînțeles!

Evenimente din acestea nu numai că mă îngrijorează, dar îmi și creează o stare de disconfort acut, de nesiguranță, de jenă publică. Și ceea ce este cel mai dureros o senzație de neputință, nu numai a mea, personală ci și a statului de drept. Este umilitor să fii la cheremul unor malaci, care public de pot pocni, tăia, fura, viola fără să te poți apăra sau să simți că ești apărat. Nu riști să devii atunci din agresat un agresor și chiar un potențial criminal în virtutea unui sentiment normal de apărare și salvare a onoarei speciei ?


.  | index










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!