agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ sunt în corpul meu
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2010-08-25 | |
nu știu ce dracu e cu mine
nici nu pot să-ți mai spun pe ocolite/nu mai pot/ singurătatea n-o mai pot prinde într-o formulă cerebrală așa, pe gustul tău durerea asta n-o mai pot agăța în cuier și o rostogolesc după mine către acel punct fix acea fericire grasă care să ne înghită cu totul elena eu nu mă mai găsesc știi am vopsit camera bunicului singur am ucis toți păienjenii tot praful mi-am făcut o listă cu toate cărțile de aici am citit ciuma lui camus și patima lui micu e un colț de rai aici dar brusc țâșnesc siluete din parchet umbre unduiesc pe tavan și pereții se înghesuie în mine și respir greu respir tot mai greu tot mai singur îmi spun că e doar vopseaua că acel blestemat oriental red m-a închis ca-ntr-o cușcă în rest stau la măsuță și privesc prin perdeaua cea nouă și vișinie o lume-vișină un cer-vișină respirând tragicul aer-vișină da, știu la ce te gândești și mie mi-e greață mi-e amar și mi-e acru ce să-ți mai spun merg și tac fumez și privesc fix locul în care urmează să calc mă spăl pe dinți de cinci ori pe zi, doar-doar te-oi vedea pe tine dincolo de oglindă pe fete le ocolesc fug mi-e greu să văd în fiecare firimituri din tine aia are buze subțiri și moi ca ale tale aia are bubițe pe mâini de la epilator aia are părul tău negru și lung prietena ei are ochi negri și tragici și tot așa am slăbit mi-am tatuat o chestie ciudată pe spate un soi de pasăre phoenix care nu se va mai trezi niciodată din sine-i scriu baliverne romanul nu l-am terminat dar am avansat puștoaico, am avansat lumea crede că ile s-a transformat în elena că ileana e elena ceea ce nu e chiar greșit dar să-ți spun, elena ile era o femeie creată din toate femeile am ciopârțit toate femeile și a apărut ile un amestec de carne oase lacrimi țâțe un ceva plăsmuit practic din mine dar firește ile erai și tu, elena în fine nu îmi e ușor să scriu așa și nu văd rostul acestui jurnal de august acest monolog fără noimă și totuși pentru mine august e doar durere și oriental red
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate