Doar o umbră printre sutele de vise
a găsit calea spre tine depășind impasul
și trecând de barierele claselor sociale
sfâșiind abisul dintre amondoi,
A rodit în sufletul negru,culorile sărutului tău!

Lacrima ce din ochi curge redă frumusețea
mărețului mit adamic la care speră orice om
și suferința ce va să vină nu va ține cont de nimic!
Ea va sfâșia orice fărâmă de adevăr dintre noi...

Timpul va trece în zbor,
fără sens va deveni existența noastră,
fără un scop ne vom îndrepta spre infinit,
Dar infinitul nostru se termină la prima intersecție!

Sper să mă înșel,să nu fie așa cum cred,
fără sens să fie gândurile așternute pe hârtie
fără sens să fie sentimentele mele
Să mă îmbăt de fericire căci azi te-am găsit...