|
agonia
texte
comentarii
membri
Colecţii
atelier
Librărie virtuală
Biblioteca virtuală
Chat literar
Galerie fotografie
Top siteuri literare
Linkuri culturale
Linkuri culturale
Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
■ Dina vorbește cu Dina
■ când vine aia să ne schimbe hainele
■ stejarul
■ poți să-mi intri în inimă, nu vei citi aceeași carte
■ Drum
■ Adrian A. Agheorghesei, debut
■ Concursul ”Romeo și Julieta la Mizil”, Ediția a XVIII-a, 2024-2025, Mizil
■ noroiul care mi-a pictat obrajii și retina
■ nu-i așa departe, o jumătate de oră de la gară
■ scrisoare către cel ce nu-mi mai sunt
■ Când viaţa nu se-ncheagă în montură
■ înțelegerea nu crește după numărul cuielor bătute în limbă
■ Luna se ascunde și se face frig
■ în tot acest timp fulgere de neon asortate cu vestele reflectorizante pe cerul patriei
■ Gabriel
Romanian Spell-Checker
Poezie - Poezii
Dictionar de rime
proza, eseuri, literatura
Top siteuri literare
noutati IT, jocuri
Romanian Trends
Laptop
Contact
Contact Email
Trimite o scrisoare catre editor
|
|
|
tu vois, peu à peu, on se quitte personale [ ] sunt unele lucruri fără rost pe care nu ți le voi spune niciodată
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - de Anca Zubascu [teea_2006 ]
2010-11-26
| |
tu trebuia să-ți
dai seama
încă din seara
aceea
pe casa scării
că nu știu
să fac nimic
întâmplător
nu mă pot lăsa
de fumat
și de numărat
frunze căzute
și nu, nu trebuie
să îmi iei
trandafiri
am urât mereu
cutiuțele
în care
mi se dau chestii
importante
și neimportante
nu ghicesc niciodată
nimic
pentru că
vezi tu
în lume
au rămas puține
de ghicit
din principiu
iubesc necunoscuți
altul în fiecare zi
nu a fost
încă ziua mea
dar o să mă prindă
desculț într-o rochie
galbenă și după aceea
nu mă va mai chema la fel
la usă bate
cineva care
speră
să nu fiu acasă
|
|
|
|