agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 3126 .



creanga de aur
personale [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Ada_Li ]

2010-12-25  |     | 



Primul meu pom de Crăciun (să fi avut trei sau patru ani) a fost o creangă uscată de măr. Bunicii o așezaseră pe pat, sub icoană. Încerc să-mi amintesc cum o împodobiseră (parcă ceva beteală și câteva bomboane învelite în staniol roșu), dar nu cele văzute atunci s-au păstrat proaspete, ci bucuria acelui moment, când, trezită din somn, nu mă mai săturam să privesc. Și tăcerea lungă, neștiința de a mulțumi pentru dar. Se petrecuse o taină și mintea mea de copil se străduia să-i facă loc în înțelegerea sa.

Deschid televizorul. Crăciunițe zvelte, dansând languros; crainicul unui post de televiziune duce pachete unai familii ce trăiește în condiții precare, într-o casă “la roșu”; pe alt canal, o caravană de jeep-uri pătrunde într-un cătun uitat de lume și descarcă, pe marginea drumului desfundat, saci de rafie. “Fidea, zahăr, ulei, pișcoturi …”; o femeie cu o fetiță în brațe mulțumește cuviincios camerelor de luat vederi. În orașul meu înțesat cu parcări e o vreme de primavară; asfatul e uscat, porumbei uguiesc pe acoperișuri. Din când în când, răzbate zgomotul tobelor - grupuri de rromi trec printre blocuri, privind spre balcoane, în speranța unei recompense pentru acest obicei recuperat din timpuri precreștine. Vânzoleala premergătoare sărbătorii m-a obosit.Încerc să găsesc iernile de altădată. Nu sunt în cuvintele cărților, nici în notele CD-ului cu colinde difuzate până la saturație.

Într-un colț al sufrageriei, clipesc beculețele instalației întinse pe bradul sintetic. Ritmic, hipnotic: roșu, albastru, verde, galben. Telefonul piuie - un nou mesaj cu felicitări. Închid ochii și mă rog, în gând, singurei icoane vii a Crăciunului: o creangă uscată de măr așezată într-un colț de pat, sub icoană.


.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!