agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ stejarul
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2011-08-30 | |
Cărțile recente ale Editurii Hasefer
Grișa Gherghei - Țara florilor de câmp Este o antologie de autor, Grișa Gherghei ( Herș Segal) având la activ nouă plachete de versuri, începând cu cea de debut – „Nici o tangentă la inimă”- Ed. Pentru Literatură 1968. Puțin răsfățat de critică, volumul de față este, totuși „ranforsat” cu două repere critice semnate de Marin Bucur și Gheorghe Grigurcu, nume de rezonanță în literatura română. Cei doi critici evidențiază trăsătura specifică a liricii lui Gherghei și anume tensiunea interioară, limbajul direct, frust, emoția bine dozată. Vom adăuga faptul că poetul originar din Galați a cunoscut bine soarele de pe Dunăre, a păstrat lumina tinereții ( acum este septuagenar), a simțurilor, a unui optimism robust ”Adică eu aș putea spune că tu exiști/ și tu exiști pentru asta” …„Ah, florile/ ne înconjoară ca niște indieni” …”Acești copaci n-au fost în rai/ și vor să vadă o femeie goală”…”Am scris aerul cu sângele lui”… În poeme se simte și doza de bun umor pe care autorul o dovedește în proza publicată în două volume destul de recente ” Boemi sub dictatură” și ” Fanfara de fluturi”. „ A venit o femeie/ cu tocuri înalte/ deschide-i, mamă/ sunt atyât de frumos/ încât vei fi fericită/ că nici n-o cunosc”. Creația poetului este bazată pe paradox, în principal, ca și pe metafore inedite – „ Vom fi un pretext / pentru ninsoarea de mâine”… „ E toamnă demult în averile mele”…„Amintește-mi și de moarte, iubito,/nu-i nici o grabă, desigur”…„Eu cel care am trecut puntea/îi strig iubitei/ nu te uita în jos/ e tot ce știu despre viață”. Benefică este și prezența iubirii , a iubitei care nu lipsesc aproape din nici un poem, Gherghei fiind un „iubitor” de tip , să spunem Casanova. Adică inventiv. Transpare și o anume tristețe, inerentă trecerii timpului – „ Vă rog să nu vă deranjați/eu cânt așa de unul singur/ și nu aud decât atunci/ când vreau s-audă cineva”. Ca oricare poet cu certă carieră și vocație, Grișa Gherghei nu este egal cu el însuși, unele poeme par nefinalizate, deși „morala” există. Îi dorim succes, iar pentru „paznicii” literaturii mai multă abnegație. Zotan Terner - Lumea de sub pod și zarva ei Regizor cunoscut în România și apoi în Israel, cronicar sensibil al fenomenului literar românesc, jurnalist pasionat, Zoltan Terner ne pare aici ca un „povestaș” cu har și bun moraslist … ironic, fantezist. Sorin Vieru, în prefață a evidențiat sursele dostoievskiene și kafkiene ale prozei propuse de autor. „Eu nu sunt nebun, sunt trimisul lui Dumnezeu”, își încheie cartea Zoltan Terner și ar trebui să-l credem. Titluri incitante, salturi „acrobatice” în ficțiunea de cea mai bună calitate – Axis Mundi, Puiu ființă aseptică, sinuciderea nebunului, Povestirea păduchiosului, Întâmplări de sub pod ( podul este o obsesie a autorului), Furculița fericirii, ș.a. Lectorul este invitat să citească atent, prozele au o profunzime ce poate scăpa la o trecere „în viteză” peste filele frumos scrise de Zoltan Terner. Gabriel Ben Meron- Straie de zile mari( povestea sărbătorilor evreiești) Cunoaștem bine autorul, medic de profesie, celebru în meseria sa, dar și un scriitor plin de umor, bine informat. De această dată ne oferă un îndrumar pentru minte și inimă, pe care îl vom relectura adeseori, fiind vorba de un mod original de a înțelege tradiția iudaică. În prefață, Ion Cristofor dă măsura propriei percepții, care este judicios exprimată. Jacques Attali – Dicționar tandru al iudaismului „Iudaismul este o limbă”, scrie autorul pe la începutul cărții, știe ce spune. În plus , cuvântul „tandru” ne amintește de cartea Rabinului Rene Sirat, „ Tandrețea lui Dumnezeu”, apărută cândva tot la Hasefer. În 500 de poagini sunt cuprinse noțiuni și repere, nume de personalități biblice și culturale de neuitat, de la Aaron, Abravanel, Cassin, Dubnov, Halevy, ș.a. (în ordine alfabetică), inclusiv sărbătorile evreiești, Profeții, etc. O carte de referință, în traducerea Soniei Herman. Recomandare Pentru cei care știu sau nu știu cine a fost Shakespere, dacă a existat sau nu, recomandăm călduros „ Fantoma lui Shakespeare” de Eugen Lungeanu, apărută la Editura Rafet. Cele 350 de pagini se citesc pe nerăsuflate. Boris Marian |
index
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate