Într-un moment de criză de inspirație divină, neinspirat, destinul m-a expirat în lumea asta inspirată. Am inspirat adînc tot ce-a expirat ursitoarea pentru mine și parcă blestemat, neinspirat, inspir tot ce expiră în jurul meu încât am devenit cineva ori ceva care inspiră.
Am inspirat toate păcatele universului adunate în neinspirata femeie ce m-a inspirat și de atunci expir în toate femeile, neinspirate, ce se lasă inspirate de mine. Le inspir neobosit aroma expirată și… expir!
Într-o zi de supremă inspirație m-a inspirat pământul și de atunci numele expiră pe cea mai neinspirată cruce, inspirând pe toți expirații…