agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 2037 .



how fast we grow
personale [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [emilian ]

2012-10-06  |     | 



N-am vrut niciodată să scriu. Am vrut să-ți vorbesc. Am vrut ... nu știu ce dumnezeu am vrut. Iată-mă ajuns la capătul meu. Scriu după mult timp în care n-am făcut altceva decît să-mi văd de viață. Nu mai am nevoie de femei de oameni de elefanți sau girafe.

Uneori am drumuri lungi. Atunci îmi lipesc fruntea de parbriz. Alung toate vietățile care au fost în mine. Mă liniștesc. Zîmbesc. Îmi aduc aminte de emilian cel mic, cel care stătea pe marginea drumului și făcea din mînă mașinilor cu număr de Polonia. Și ei ne aruncau bomboane.

Probabil că am rădăcini foarte tari. De aia cînd mi-am dat foc am rămas întreg. De fapt am fost un prost. Am stins pe mîinile mele mai mult de 20 de chiștoace și n-am înțeles că eu sînt focul. Iar foc pe foc nu se stinge.

Eu cu maică-mea nu comunic. Și într-o seară mă trezesc că cineva bate în ușa dormitorului. Cei care au fost pe la mine știu cum e. Măi și bate bate în ușă eu mă uitam la un serial pe AXN. Bătea cu disperare. Mi-am zis: puii mei. Noroc că e vineri și sîmbătă am liber. Plus că dacă ar fi ieșit maică-mea ar fi blestemat pe oricine era.
Am deschis ușa. Recunosc nici eu nu eram întreg la minte. A intrat val vîrtej și s-a așezat pe un colț de pat.
Am vrut să-ți dau add pe fb. îmi zice.
Sorry da io tocmai am trecut printr-un proces în care am scăpat de tot ce e inutil, i-am răspuns.
Ok. Io sînt inutil?
Am tăcut.
Soarele a mustăcit puțin apoi a continuat: Ai absolvit Dreptul, nu?
I-am zis da. Numai în pielea mea să nu fii. Deja trecuse ora la care trebuia să adorm.
Ai cunoștințe de Dreptul Muncii?
La naiba. Tîmpenia asta de drept al muncii se modifică din doi în doi ani.
Ok, zice soarele. Am înțeles că nu te pricepi. Dar zi-mi și mie, dacă știi. Codul muncii zice că se lucrează de luni pînă vineri, iar sîmbăta și duminica se plătește dublu.
Depinde de patron, i-am zis. Îți poți lua recuperări.
Ai o țigară?
Poftim.
Sincer să fiu nu știam că soarele are plămîni, dar am zis ok, am halucinații deci totul e permis.
Te rog nu fuma în cameră.
S-a uitat la mine ca și cum aș fi fost vinovat de ceva.
Bă emilică eu te știu de mic. Am crescut odată cu tine da asta nu înseamnă că ne tragem de șireturi.
Bun și?
Am venit să te întreb o chestie. Dacă poți să răspunzi bine. Dacă nu e ok.
Fuckin hell. N-am știut știut niciodata să rulez foi de țigări dar în momentul ăla așa îmi erau degetele. Țigări rulate.
Ce vrei să știi?
Băi tată, ție îți mai bate inima?
Da.
Mă trezești și pe mine mîine?

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!