psalmul – surâsul copiilor
psalmul – surâsul diluat al celor iarăși copii
într-un fel…
psalmul – înserării prelinse peste sate
psalmul – darului primit
psalmul – lina tăcere în care gândul agregat în gest
sporește iubirea și nu zadarul
psalmul – semnul iertării, amnezic și rotund precum surâsul dintâi
psalmul – materia îmblânzită cu duh și nu cu biciul puterii irosite…

când găsiți această carte a psalmilor
chemați-mă
- porunci tânărul stăpân bietei mele alcătuiri
și porni rătăcitor căutând habarul…

(hei, lumea ta este cartea, lumea ta… lumea ta… lumea ta)

- și abia acum îmi spui?!… ecou răsfrânt, vocea
fostului tânăr – la ce-i trebuie târziului…
simțurile mele le-am ros pe piatră rea
cine mă va crede taman pe mine,
câți știutori de carte voi mai găsi?…
repetabile erori macină orbirea, macină filele, macină-n …noi