iubitul meu de ceai

ți-aș dărui și eu trofee de sticlă
și idile țiplate în vocea unei gitane

te-aș face zmeu cu inimă de copil
făt-frumosul aricilor te-aș înscăuna
cămășile ți le-aș primeni
aș inventa aziluri pentru fluturi..

și multe altele..

dar vai!
cum absentezi din ordinea ninsorilor
și eu nu mă mai pot ascunde

iubitul meu de ceai și scorțișoară
singurătatea e o ființă ce se topește ușor
se naște, de regulă, fără umbră

cel mult, o mînă în plus