poți să-mi locuiești pielea mai bine decât aș face-o eu vreodată și poți
să-mi folosești mâinile ca să te dezlegi când vrei
poți
să-mi coși buzele cu sârmă ca să-mi păstrezi cuvintele înăuntru
pentru că înăuntru ești și tu și printre cuvinte ești și tu și un cuvânt
ești și tu și dincolo de zidurile de piele
se desfășoară o altă lume devenită dintr-odată străină și lipsită de sensurile pe care le știam
o lume unde n-aș mai avea ce găsi unde orice aș încerca să pipăi s-ar sfărâma pe loc și s-ar preface-n praf
și nu mi-ar păsa