Vremurile de azi… ce vremuri… nimeni nu a mai văzut așa ceva pană acum, serios !! Uită-te pe fereastră. Ce vezi? Păi și, poți să spui că a mai văzut cineva ceva asemănător? Nicidecum stimate prieten, dacă pot sa-ți spun așa cu toate că poate nu te-am văzut în viața mea, la fel ca pe ceilalți cinci miliarde de oameni care tăriesc concomitent cu mine. Chiar acum, cinci miliarde de alți oameni decât cei pe care îi cunosc respiră …mănâncă, citesc, râd, luptă cu foamea, se joacă, iau lecții de tango, ling înghețate, visează, fac sex, dorm…. Cinci miliarde de oameni domnule… sunetul chitării mă face să mai simt bine, să aspir spre culmile vieții, una dintre culmi, că precis nu știe nimeni câte culmi sunt nu? Sigur e că sunt maxim cinci miliarde de culmi, dacă fiecare ar avea doar una, și pe deasupra sunt mulți care ar avea aceeași culme… apropo de...astea, de culmi ca ma tot repet, adică de ideal, de țel, întelegi, că vobrbesc de trei minute aici, CE VREÞI DE LA MINE? Eu încerc să vă spun cât de tare s-a schimbat lumea asta și ma simt, aiurea...nu aiurea, e alt cuvant acolo, neascultat, ignorat. Da, ignorat e cuvantul potrivit, tu n-auzi? Bai ăia? Alo! Ai vorbit vreodată în beznă totală, fară nici cea mai mică fisură care să revarse sunet sau lumină? Ei uite așa vorbesc eu acum și asta pentru ca nu te văd, premeditez ceea ce vei spune in minetea ta acum, cand citești și după cum știu eu lumea, tu nu mă asculți. Știu. Mai devreme am zis „VREÞI” gândindu-mă că ați putea fi mai mulți... dar m-am răzgândit. Din cinci miliarde, am citit undeva că doar două știu să citească. Prin „geniul” meu nemărginit deschis spre calcul numeric, am dedus că mai puțin de douăzeci de milioane știu româna, brusc îmi dau seama ca de la cinci miliarde, șansele ca cineva să citească această foaie au scazut de100 de ori luând în considerare cele mai simple date ale problemei așa că nu intru mai adânc. Totuși dacă citești scrie-mi. Eu știu că timpul tau e prețios și poate nu ai ajuns și la partea asta, dar dacă ai ajuns e clar că ai citit deja si ma bucur.. ce sa zic. Și că veni vorba de timp, încă nu am început să vorbesc despre ceea ce vroiam... dar poate altă dată.

04.03.2005