cine învață tâmplărie știe cum să croiască o cruce
și mai ales știe cum să-i încerce trăinicia
proptind-o în pragul istoriei
să rămână mărturie

cine învață iubirea de mic, știe să-și deschidă inima
nu ca măcinare a lumescului în care ecoul moare
nici ca surpare într-ale vorbelor goale
ci ca mustire bolnăvicioasă

cine învață tăcerea trece pe sub căldura pleoapelor
mersul nemuririi dintr-un mugur în altul
până când verdele deschide calea
noului. reinventându-l

urcarea pe cruce a iubirii
nu poate să sufere geluirea durerii
și de aceea, așchii înmuguresc
în colțul buzelor…