m-aș contopi cândva cu umbra ta
ca să pot merge mereu
în urma poveștii pașilor tăi
pentru că poveștile izvorăsc întotdeauna
numai din inimă
și numai așa te-aș putea cunoaște mai bine

iar dacă în ele n-aș afla măcar o mică parte
din zbuciumul sufletului tău
m-aș întoarce înapoi în sine ca o pasăre albastră
la fel cum se scufundă soarele cu fiecare amurg
în ocean,
în adâncul tristeții nemăsurate a nopții