agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ poți să-mi intri în inimă, nu vei citi aceeași carte
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2015-07-13 | |
JURNAL DE FESTIVAL
- Festivalul Național de Creație Literară „Ion Budai Deleanu” - Ediția a V-a, Geoagiu, iulie 2015 – Festivalurile de literatură sunt evenimente la care se crează poduri de cuvinte, acele punți de lumină care asigură suportul culturii, evoluția și permanentizarea ei. Prezentă în calitate de premiantă la secțiunea „Proză scurtă umoristică” a Festivalului Național de Creație Literară „Ion Budai Deleanu” – ediția a V-a, am avut bucuria și onoarea de a-mi ridica propriile punți de lumină, așa cum se ridică curcubeele în calea soarelui după furtună. Lacul gândurilor mele a prins a se frământa și a tălăzui, ca marea atunci când își împinge mareele către nisipurile înfierbântate, gata să absoarbă toată căldura pe care ar fi găsit-o în cale. În calea mea au binevoit a se pune oameni de litere și nu numai, despre care am să vorbesc în cele ce urmează într-o ordine determinată pur și simplu de cronologia întâlnirii mele cu remarcabilele lor personalități. Înainte însă de a lăsa pradă impresiilor condeiul, se cuvine a preciza că, am avut privilegiul de a participa pentru al doilea an consecutiv la acest eveniment, așa încât, o parte dintre cei prezenți nu mi-au fost străini cu desăvârșire. L-am cunoscut anul trecut pe domnul Aurel Dînșoreanu, reprezentantul Consiliului Local al Orașului Geoagiu, o adevărată enciclopedie vie, care a reușit să trezească în fiecare participant al festivalului, amorțitele semințe ale originilor noastre daco-romane și dorința de a cunoaște mai amănunțit istoria unor locuri bogate în amprentele vechilor civilizații, așa cum este Geoagiu-Băi, dar și împrejurimile sale. Anul acesta, cu aceeași proaspătă dorință de a împărtăși tainele descoperite în studiile sale, Nea Relu, a fermecat ca de obicei auditoriul, câștigând admirația nețărmurită a tuturor participanților la festival. M-am bucurat enorm să-l revăd și pe Ioan Velica, președintele Ligii Scriitorilor din România – Filiala Județului Hunedoara, care aduce cu sine parfumul brigăzilor artistice din anii 70-80 și o uriașă experiență de scenă, de mai bine de patruzeci de ani. Dacă l-ați văzut vreodată pe Nea Nelu în costum de pirandă, cântând de mama focului cântece de altădată, veți știi că lacrimile de crocodil sunt prea mici pentru umorul pe care îl poate stârni borțoasa arătare, cu salba de bani atârnând la gât și cu fustele întinse peste dosul scărmănat cu mare foc în timpul fiecărei poante. Anul acesta, Ioan Velica a sosit cu o surpriză frumoasă, volumul „Din amintirile unui artist amator”, o culegere reușită de amintiri din viața sa de scenă, pe care o recomand cu toată căldura nostalgicilor și nu numai. Bineînțeles că întâmpinarea participanților, a făcut-o neobositul Claudiu-Nicolae Șimonați, cel care cochetează cu epigramele, proza umoristică și povestirile, într-o jonglerie picantă, presărată cu expresii populare, menite să „ne-mburde-n Rai”. Acesta fiind comitetul de primire, cei de-ai casei cum ar veni, să trecem la ceilalți participanți. Drumul meu către acest eveniment a fost presărat de epigramele și poveștile copilotului meu de nădejde, Dorel Lazăr, epigramist, fotograf, printre altele și organizatorul Festivalului „Alb-Umor” de la Alba Iulia. Există persoane alături de care timpul zboară fără să îți dai seama, iar Dorel Lazăr este unul dintre acești oameni. M-a surprins că un om obișnuit cu zona aceasta umoristică, poate demonstra gingășia și sensibilitatea versurilor culese de exemplu în volumul său „Gânduri de sihastru”. Am fost o norocoasă de fiecare dată când m-a acompaniat în călătoriile mele, pentru că am ajuns la destinație mai repede decât m-aș fi așteptat, de fiecare dată. M-au așteptat lângă Alba Iulia, în drumul meu, cu multă generozitate, Ioan Filimon și Claudiu Voic. Ioan Filimon mi-a fost aproape în multe momente de-a lungul festivalului, ca un părinte care își ocrotește copilul și pentru asta îi mulțumesc din suflet. A fost o mare bucurie să primesc de la dânsul volumul „Viață gri în alb și negru”, cu o înduioșătoare dedicație. Nu m-am răbdat și am răsfoit-o nițel, mă rog, nițel mai mult, atrasă de epigramele de calitate și de stilul direct, curat pe care îl folosește în rimele sale. Cel mai mult, însă, m-a impresionat poezia scrisă despre viața din satul în care s-a născut, defalcată pe mai multe capitole, fiecare cu personajele sale. Aștept cu nerăbdare să primesc și acel volum, căci mi-a stârnit interesul fără doar și poate. Prima incursiune făcută cu grupul, la termele romane, a adus alături de mine una dintre cele mai deosebite persoane pe care le-am întâlnit în călătoria mea pe tărâmul literelor, scriitorul Dumitru Tâlvescu. Un pasionat al fenomenelor paranormale, pasiune pe care o împărtășesc și eu, Dumitru Tâlvescu mi-a fost un agreabil tovarăș de conversație, dăruindu-mi volumul „Altfel, poemele” o carte mustind de liniștea adâncului sufletesc și de miracolul descoperirilor filosofice. Din păcate, m-am bucurat prea puțin de prezența sa, deși mi-aș fi dorit ca, măcar pentru o vreme, timpul să ne joace feste și să se oprească, astfel încât să îmi poată împărtăși cât mai multe din experiențele sale extra-senzoriale. Spre seară, atmosfera a fost încălzită de Alexandru Oltean și Any Drăgoianu, încinși bine într-un ping-pong epigramistic, care a făcut deliciul auditoriului. Am apucat să citesc o parte din parodiile lui Alexandru Oltean, care mi-a dăruit volumul „Oglinda retrovizoare”, un material colorat, care binedispune instant, oricât de afectată ar fi starea cititorului. De fapt, prima seară a festivalului a fost o caravană de veselie, ștafeta fiind predată pe rând de la Alexandru Oltean, la Alexandru Câțcăuan, la Any Drăgoianu, la Gheorghe Niculescu-Uricani și la mai toți scriitorii prezenți. Pe nesimțite, noaptea s-a băgat în zi, gata să tragă și ea cu urechea la hohotele de râs care se auzeau dinspre Hotelul Ceres. După o scurtă tură de odihnă, în prima dimineață la Geoagiu, am dat piept în piept cu aerul curat și rece, la o plimbare pe aleile stațiunii, însoțită de Vasile Larco, de la Iași. Mi-s dragi oamenii și mi-s și mai dragi cei care au propriul cod de valori, care știu atunci când e cazul să râzi, când e cazul să fii serios, sau când e cazul să te lași cuprins de frumusețile înconjurătoare. Vasile Larco este un astfel de om. Mi-a plăcut enorm al său „Sfat bătrânesc”: „Prin lume omul colindând,/Vrea coarda timpului s-o-ntindă,/Dar bine-i ca din când în când/Să se mai uite și-n oglindă!”. Nu a trecut mult până ce am ajuns față-n față cu Florin T.Roman, “Procurorul” cum îi spuneau cei din jur. Mi-a câștigat admirația instant, fără a fi nevoie de un cumul prea mare de cuvinte. Un om credincios și devotat țării sale este ca o nestemată care ar trebui purtată mereu în frunte pentru luare-aminte. Nu am avut curajul să îi cer volumul “România mea personală”, deși, tare mă rodea curiozitatea după comentariile celor prezenți. Mi-a făcut a doua zi uriașa bucurie și surpriza de a-mi oferi cartea, cu o sensibilă dedicație. E un material surprinzător pentru un scriitor al cărui statut de bază este cel de procurer , un material curajos, direct și încărcat de multă credință, pe care am să-l recomand în toate mediile în care am să mă-nvârt de acum încolo. La prânz, soarta a făcut să îmi găsesc loc alături de un artist deosebit de interesant, o apariție de neuitat, Marian Rățulescu, alias Radu Marini, prezent la festival cu o expoziție de fotopamflețuri, care a adus o lumină de inedit și de complicat în viața festivalului. M-am bucurat când mi-a spus că i-am dat două idei de aur și mai mult atunci când, la replica mea că valoarea este a celui care reușește să folosească ideea acolo unde poate exprima ceva și nu a celui care o oferă involuntar, Rățulescu mi-a spus că i-am sugrumat cuvintele. Nu mulți se pot lăuda că l-au sugrumat pe Marian Rățulescu, care găsește în fiecare cuvânt un tâlc ascuns. Și a venit și ora premierii. Trofeele, create de artistul plastic bistrițean Lucian Dobârtă, au fost demne cu totul de “Þiganiada” lui Budai Deleanu, înfățișându-i pe Parpanghel și piranda lui în diferite ipostaze. Lucrările de ceramică, purtând cromatica argilei și tenta verzuie a timpului, au atras privirile tuturor. Cei care s-au bucurat însă de ele pentru totdeauna, au fost premianții: Secțiunea Epigramă: Premiul I- Alexandru Oltean din Bistrița Premiul II- Ion M. Ruse din loc. Săcele, județul Constanța Premiul III- Dorel Gheorghe Vidrașcu din București Mențiune- Vasile Manole din Galați Secțiunea Poezie Satirică: Premiul I- Sorin Cotlarciuc din Iași Premiul II- Lică Pavel din București Premiul III- Tincuța Horoceanu Bernevic din loc. Pîrjol, județul Bacău Mențiune- Gabriel Todică din Municipiul Fălticeni, județul Suceava Secțiunea Fabulă: Premiul I- Nicolae Bunduri din Brașov Premiul II- Petru Ioan Gârda din Cluj Napoca Premiul III- Ștefan Stroe din Suceava Secțiunea Proză Scurtă Umoristică: Premiul I- Ioan Rășinariu din orașul Anina, județul Caraș Severin Premiul II- Lucian Aurelian Chira din Cluj Napoca Premiul III- Mihaela Alexandra Rașcu din Târgu Mureș Secțiunea Pamflet: Premiul I- Nu s-a acordat Premiul II- Ioana Camelia Sîrbu din Oradea, județul Bihor Premiul III- Ioan Prodan din Hațeg, județul Hunedoara Secțiunea Volume Publicate: Premiul I- Eugen Deutsch din Iași pentru volumul de sonete „Zigzag pe Mapamond” ,Editura PIM, Iași, 2015. Premiul II- Efim Tarlapan din Cluj Napoca pentru volumul de umor „De la Nistru pân la Nisa, tot Românul Râsu-mi-sa! ”, Casa de Editură Dokia; Cluj Napoca, 2014. Premiul III- Lucian Perța din Vișeu, județul Maramureș, pentru volumul de poeme satirice „La pețit… ”, Ghid practic pentru județul Maramureș, Editura Grinta; Cluj Napoca, 2014. Mențiune- Roland Voinescu din Constanța, , pentru volumul de proză scurtă umoristică „Inculții ”, Editura PIM, Iași, 2014. Premiul Cenaclului Literar „Ion Budai Deleanu” din Geoagiu- Constantin Cosma din Timișoara, pentru volumul de epigrame „Discreția tristeții ”, Editura Eurostampa; Timișoara, 2013. Premiul Casei de Cultură „Ion Budai Deleanu” din Geoagiu- Ionel Iacob Bencei din Timișoara, pentru volumul de epigrame „Epigrama „iacobină”, Editura Eurostampa; Timișoara, 2013. Premiul din partea Primăriei și a Consiliului Local Geoagiu- Gheorghe Niculescu din Uricani, județul Hunedoara, pentru volumul de epigrame „Epigrame catrenice și stihizări poetice ”, Editura Realitatea Românească, Târgu Jiu, 2014. Premii acordate de Liga Scriitorilor din România- Filiala Județului Hunedoara: Mihai HAIVAS din Iași, pentru volumul de epigrame „Semințe din...dovleacul meu”, Editura PIM, Iași, 2015. Vasile LARCO din Iași, pentru volumul de epigrame „Desculți pe miriște”, Editura PIM, Iași, 2014. Dorel LAZÃR din Aiud, județul Alba, pentru volumul de epigrame „Cartea cu prieteni”, Editura Emma Books, Sebeș, 2015. O festivitate de premiere emoționantă, cu multe premii de suflet, de palmares și de dragă aducere aminte, care face cinste organizatorilor săi, urmată de un spectacol care a strâns în jurul localului trecătorii, turiști ai stațiunii, cam tot așa cum îi strângeau pe litoral spectacolele cu nume răsunătoare. În ziua plecării, l-am surprins pe maestrul Ionel Iacob Bencei într-un “dialog cu liftul”. Mi-a făcut onoarea de a-mi povesti în decursul unei ore, parcursul său literar și artistic, dezvăluindu-mi principiile care stau la baza unei cariere de succes. Îi mulțumesc maestrului și îl asigur că mă voi strădui să lucrez susținut, cu seriozitate, pentru a fi din ce în ce mai bună, atfel încât să am cât mai mult șansa de a participa la astfel de evenimente. Întoarsă acasă, cu provizii sufletești pentru o mare perioadă de timp, îmi cer iertare celor pe care nu i-am amintit decât în treacăt, sau cu care nu am petrecut suficient timp pentru a le desluși atu-urile, asigurându-i pe toți participanții că valoarea festivalului a fost ridicată și de prezența lor. Personal, îmi doresc ca lumea literelor să beneficieze de cât mai multe asemenea de evenimente, așa încât să nu sărăcească niciodată în valori. Mihaela Rașcu |
index
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate