Mă-ntreb: oare ce-i animă pe unii să-și lovească buricele degetelor de tastele compului cu atîta frenezie sterilă? N-aș fi ajuns la niște ‚comentarii’ offtopic făcute textelor mele, sau mai degrabă luîndu-le doar ca pretext, dacă n-aș fi nimerit întîmplător, pornind de la alte pagini, pe pagina ‚spirit silence’. Tăcere cam limbută totuși și, după cum se va vedea, destul de aghesmuită.

Ce caracterizează offtopic-ul? Potriveala, bineînțeles, ca nuca în perete. Și aici, pentru că nu cred că voi înălca regula limbajului vulgar, pot spune fără jenă: ca mucii în fasole. O să și exemplific pentru cine are răbdare să citească textul la care trimite link-ul.

La textul la care puteți ajunge așa http://www.agonia.ro/index.php/essay/130952/index.html,
comentariul este ăsta:

= schimba subiectul

D-zeule mare! Lumea a secat .Complet.Stanescu Nichita a nascut cuvinte.Greu de conceput un asemenea fapt.Dar s-a intimplat.Fericirea...as vrea sa cred ca" nenea " asta chiar a cunoscut nefericirea.Pentru ca altfel...dar , bineinteles , inca o data , din nou , un ALTU care crede ca a cunoscut un asemenea concept care tine in el , si bine sigilat , secretul HAOSULUI>(ptr cei care nu stiu , nu exista Univers , Fara HAOS).IAR FERICIREA ESTE UN UNIVERS.Cine indrazneste sa vorbeasca despre EA - nu stie ca Universul se creeaza si autocreeaza la fiecare miime de moment.FERICIREA nu este un capitol de teoretizat.PUNCT.
spirit silence [06.Sep.05 14:20]

Comentez și eu: Dumnezeu cu mila!

Iar la acesta:
http://www.agonia.ro/index.php/personals/139495/index.html
următorul:

= schimba

ho ! mai va ! prea mult ....amestecul asta ... suna a Emil Cioran .Cam greu sa recunosc originalitate.Diferenta este ca el (Emil Cioran ) nu e patetic in scrieri.Si in felul asta nu devine Batrin , in sensul in care conceptul in sine presupune - drum catre senilitate.No offence!
spirit silence [06.Sep.05 14:20]

Ce ar fi de observat? Un lucru foarte simplu: într-un singur minut – același – persoana în cauză a citit două texte și a comis două comentarii.

Nu vă vine să credeți? Atunci, hai să zicem că e de fapt o chestie premeditată: textele mele au fost citite din vreme, comentariile au fost scrise cu meticulozitate și probitate. Și după o atentă cumpănire, fiind deja pregătire, au fost lansate într-un minut în eter.

Rămîne totuși întrebarea (dacă tot au fost date offtopic): ce-l mîna pe dînsu-n luptă, ce vroia acel confuz, ce vedea pe fruntea mea, ce vroia să-mi smulgă neștiutul cavaler?

Am mai citit cîteva comentarii ale temutului spirit făcute altor texte, la fel de veninoase, de gratuite, de pueril sfidătoare. Pare să fie o reîncarnare a maestrului de tristă amintire - Vogoride.