agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 557 .



sum ergo cogito
personale [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Dafinul ]

2023-02-04  |     | 



*
atunci prima oară
când a venit seara
din necuprinsul veşniciei
am descoperit o lume
despre care habar n-aveam
o beznă plină cu stele
nişte lumânări aprinse
un fiecare la mare distanţă
care rămânem pe cer
şi după ce ne trezim dimineaţa
cel care tocmai se rade în oglindă
biată reflecţie gândeşte
că prin fiecare zi se rade

*
cât trăim percepem viaţa
ca pe o continuă zi
pe care ne-o dorim nesfârşită
nu ne temem de moarte
ci de întunecimea ei
poate mai mult decât
de eternitate uitând
că dincolo de viaţă
e un alt cer cu noi stele
pe care încă nu l-am văzut
dar fiindcă eu cred
neapărat trebuie să existe

*
vai de cel care nu crede
îi lipsesc ochii metafizici
cu care să zărească
şi dincolo de moarte
splendoarea vieţii de apoi
şi ca un orb ce este
lipsit de adevăratul văz
îşi imaginează presupune
lucrul cel mai înspăimântător
că dincolo este neantul
şi fiecare suntem un nimic
aflaţi acum de la mine
numai ăluia îi pică steaua

*
în fiecare seară când mă culc
şi nu sunt foarte obosit
să tai lemne pe mine
înainte de a adormi
mă străduiesc ca într-un joc
să văd un cer albastru
pe care îl umplu cu stele
şi încerc să mă ghicesc
între cele mai luminoase
până fără să bag de seamă adorm
nu reuşesc de fiecare dată
m-aş mai văita de insomnii
dar când îmi iese visez
că am scăpat de singurătate
într-o lume multicoloră
printre mulţi dintre ai mei
înconjurat şi îmbrăţişat
de o inexprimabilă stare de pace
că aproape îmi vine să mor
şi uite mă întreb ca prostul
la ce dracu oi fi tot revenind

*
se vorbeşte despre omni asta a Ta
iartă-l pe păcătosul de mine
care se îndoieşte de ea
doamne eşti Totul
în care mă includ şi eu
la modul egocentric altfel spus
eşti eu şi tot ce există dincolo de mine
adică necuprinsul meu
care nu se poate cuprinde pe sine
dacă vrea să rămână necuprins
altfel infinitoeternitatea n-ar avea sens
tocma de asta
pentru că nu te poţi cuprinde
ai nevoie de mine
mintea asta proastă a unui exist
şi dacă e aşa
mai pot fi eu muritor?

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!