agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 4348 .



igrasie sub 3 unghii
personale [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Soulfly ]

2005-12-22  |     | 



aș putea să avortez de viață chiar acum uite de fapt ochii ăștia
sunt ai curvei de pe rue morgue între coapsele ei se cuibărește iarna
domnul celsius nu se mai excită când îi pronunț numele așa senzual cum numai eu știu
t e m p e r a t u r a
mea plus corpurile noastre la minus minus grade egal plus love
nu încerca să înțelegi dragostea femeilor fulg cântărește cât un suflet într-un cazan cu smoală
asta e recunosc m-am masturbat cu sentimentele oamenilor ce vină am eu că pe tramvaiele lor scria dorință
uite au crescut raze din lună și nici măcar nu m-am dezbrăcat de tot hainele mele
s-au mucegăit de la atâta ploaie de la atâtea lacrimi atâta igrasie venind
ca o furtună dinspre răsăritul ființei tale
atât
nimic mai mult în mine înafară de câteva degete înfipte în vagin asistând la crucificarea în exterior
nu-s decât altcineva tras la xerox ce vină am eu că ți s-a terminat cartușul înainte să mă printezi poate e mai bine așa
stau bine aici în formol rest low tar spell fatigue vermin crawling in livid gnaws
cam asta
fără drumuri fără amante așezăndu-și meticulos clepsidrele pe șinele de tren știți cumva la ce oră mă transform în virgină nu tati știi
urmele de bici de pe spate sunt de la prea multe cuvinte regrete iubiri umbre imagini înghițite au ieșit afară
ce vină am eu
că nu poți vedea decât aburi și sau lacrimi câteodată ștreangul pe care mi l-ai dăruit mă strange atât de tare
încât jur că aș sări de la 21 de kilometri spre alte depărtări numai să nu mai fiu decât încordarea arcului în umbra durerii
asta e știu să-mi recunosc dragostea ca depersonalizare tot ce îți rămâne acum de făcut
e să mă strigi pe unul din alea 3 nume sau poate
să mă privești din unghiul opus

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!