Eloize tu devi o pasare albastra
te simt in regiunea finței mele
cuibarita inzgriburat in literele numelui meu
ți-ai pus penele de iarna
ai citit Cehov inainte de culcare
și musti din mine cu voluptatea unei termite

Eloize el nu va veni niciodata
e doar un personaj oniric furișat in iatacul tau .

Eloize ți-am dat bani de pantofi și geanta de crocodil
de ce pașesti desculța prin lagune mov ?

scrumiera ta e plina de Juan Gris
Giacometti a plecat la vinatoarea de corbi anuala
lumina din camera ta e umbra ta
ecoul unor coji necojite
din marul crud echivalent ...
******
Louis... tu ești prea tanar pentru vise
eu traiesc adanc și crud in ele
ca o pasare canibala imi ciupesc penele
și le arunc inspre soare
macar ele sa zboara
eu m-am oprit la pantofii din piele de crocodil
ma apasa geanta peste coapse
mai greu decat sternul oricarui barbat

Louis, mama imi canta despre tine inainte sa adorm
cand eram acel unicorn fericit al lui Dali
atunci greutatea unica era inocenta
zalele mi le-au dezbracat in violul public
mama plangea despletita si blestema ca m-am nascut femeie
tata iși acoperise deja ochii cu palma lui grea

Louis, niciodata nu am gustat merele coapte ale paradisului
m-am nascut cu coapse de calareața indracita prea devreme
Louis, dormi usor, dormi ca un fat
eu veghez sa nu sparga tristețile zavorul
și glasul mamei cantand
Louis, louis vegheaza-i pruncului meu somnul
nani, nani pui sfant...
******

Ca un hurican blind te-aș lua in brațe spre o sala mare plina cu spectatori vicioși așteptind climaxul unei seri cu scamatorii, tombole și dansul burții pe mesele pline cu farfurii și pahare de vin abandonate, barbați grași cu pantofi cu scarț și femei in matase de damasc fosnind din evantaie pictate,licitate și naftalinizate de pe vremea bunicii mele Clotilda, deci intru cu tine in brațe sa nu uitam, și tu intrebi : acum ? și eu raspund : nu, nu inca , mai avem pina se aprind reflectoarele pina pornesc microfoanele, pina fanfara iși acordeaza viorile de sticla și jobenele transparente, stam acolo descojiți de vreme , așteptind sa ne declamam rolul, sa ne facem datoria de partizani iluștrii, avem pistoalele incarcate , bombele bine amorsate, carnetul invelit in piele de jaguar la zi, parafat, cu cotizația platita , cu pozele dictatorului bine dosite in mansarda in care concubinam , in care facem poezie de 2 bani și un fel de surogat de viața pe care il credem demn de model de imitație ca de aceia suntem pe scena asta vasta, plina de șacali, de paienjeni care ni se pun pe creer cu fiecare bataie de cord ..
*****
...pana aproape de atingere boala rasufla cald ca un fel de paranoia sub duș masturbandu-se adanc in celulele noastre clonate repeți șoptind rolul nu trebuie uitata nici o replica mimam gesturi ticaloase cand trecem pe strazi imbracați ca doi cai la parada genunchiul sa atinga usor pieptul și glezna sa se intinda elastic in fața rolul nostru rolul nostru trebuie jucat fara cusur intr-o clipita alcoolica rasturnata cu fața peste vecinul chel din loja atat de albastru e intunericul ca nici un nemernic din toți acesti snobi dramuiți intre buzunarele plușate cu dolari nu indrazneste sa aplaude cu toata timiditatea unui dangat de clopot privim in urma cum nu ar fi trebuit sa facem vezi? acum incep șarlatanii sa ne recite versurile plagiate zvarlind cravase in aer ca sa loveasca femeile incatușate la pluguri uite, uite visul meu scris in carnetul de membru de partid sa nu imi dai drumul pana la lumina stimați tovarași inutili și camarazi paraziți va rugam sa va inchideți ochii, incepe...
*****

Eloize a trecut un an ca o sageata, am incercat sa flirtez cu tine folosind aquarele ca sa te demonstrez dar tu ma paralizezi cu evidența ta hormonala
Si uite am gasit 2 gauri de gloanțe in perna mea
și un bilet in Braille in care imi scri dulce:
Louis iubitule, eu nici macar nu exist ..