agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ O clipă de intruziune ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2006-01-05 | | X- Daca lumea a inceput vreodata, a inceput cu sunetul asta. Se auzea un sunet. Sigurul sunet pe care X stia sa-l articuleze la chitara lui Y. X- Si era toamna. Si ploua din dunga pamantului. Asa spunea poetul. Y- Nu-mi mai plac poeziile. Nu-mi mai plac versurile. Imi place doar muzica. Sunetele muzicale. Si Y zdrancanea la chitara. Si nu-i mai dadea nici o atentie lui X. X privea pe geam. Y- Sunt trista cand imi dau seama ca nu sunt libera. Libertate. X se mira. Y era libera. Ea canta la chitara. Canta la chitara si restul nu mai conta. Trebuia doar sa realizeze cat de libera era. X- Azi e toamna. Pe mine ma intristeaza anotimpurile. Toamna asta ma intristeaza pentru ca intarzie. Frunzele refuza sa ingalbeneasca. X gandea ca toamna aceea semana prea mult cu ea… Y- Toamna asta ma intristeaza pentru ca nu pot sa o privesc. Am impresia ca nu pot sa deschid ochii atat cat trebuie. Si se estompeaza imaginea pe margini. Y incepea sa cante. Voia sa-i distruga toata tristetea lui X. Sunete. Sunete. X credea ca erau energie imprastiata aiurea. Y era foarte frumoasa. Nu era o frumusete obisnuita care sa te impresioneze de la prima vedere. Avea o expresie pe fata care iti spunea ceva ca nu intelegeai. Abia dupa un timp descopereai ca e frumoasa. X- Asta-vara imi doream cel mai mult sa alerg printr-un lan de floarea-soarelui inflorita. Acum imi doresc sa adorm si sa ma trezesc batrana. X voia ca batrana din ea sa se gandeasca cu nostalgie la fata de douazeci de ani. Si sa fie multumita ca si-a realizat visurile. Y canta la chitara : dream, dream, dream. Y- Ma indragostesc de oameni pentru ca am nevoie de multa caldura. Eu sunt asa…o chestie…care absoarbe multa caldura. X- Eu nu mai am incredere in oameni. Nu ma mai regasesc in oameni. Pentru mine nu mai sunt decat niste trupuri pe care fac experimente. X isi gasea caldura si linistea in altceva. Ceva ce nu o putea dezamagi niciodata. In frunze, si intr-un fel specific de a merge. Si ii era de ajuns sa caute leagane goale si sa le umple cu ce credea ca era ea. X- Si de fiecare data imi vine sa fug. Sa schimb spatiul. Iar zgomotul trenului care ma duce, ma linisteste. Y- imi doresc o chitara noua. Si sa plec la mare. Imi place sa privesc marea. X- eu vreau sa plec pur si simplu…De fapt, imi place la nebunie sa ma reintorc. Iarasi si iarasi. Y avea atarnat pe peretele de la capul patului un pachet gol de tigari fumate la mare, un saculet de nisip, cateva scoici insirate pe o ata si un fluier. X avea lipite pe pereti multe poze alb-negru, doua simbolori japoneze, mana ei copiata la xerox si o coala mare pe care lipea frunze cazute din pomi. Zicea ca si-a pus toamna in cap. Y desena pe perete si un soare. Alalteieri desena cai verzi pe pereti. Iar X, ca sa-si arate talentul la desen ii desena si ea o rata mare si urata cu oua. Taceau… . Y era foarte desteapta. Totusi, era inca foarte imatura. Asta o facea intangibila, nealterabila. X studia oamenii. Ea, dintotdeauna studia oamenii. Si anumite reactii ale ei. X- Te-ai gandit vreodata la expresia englezeasca “take a picture”, a lua o poza… Mi-ar placea sa alerg printr-un lan de floarea-soarelui. Si, fara sa imi dau seama, sa ma ia cineva intr-o poza. Si sa dispar. Sa raman doar in poza. Y- Pacat ca nu putem fotografia mirosuri. X era trista. Daca ar fotografia-o cineva, ar simti, in sfarsit, cum miroase tristetea. X era foarte frumoasa cand era trista. Doar atunci cand era trista. O tristete pe care nu stia sa o explice. X citea o poveste de dragoste si incerca sa o rezolve pe a ei. Y- Plictisitor. Plictisitor. Plictisitor. Cum scria un tip dintr-o carte: maine, maine, maine. X si Y se plictiseau. Si de fiecare data cand se plictiseau, incepeau sa aiba indoieli. (......) X credea ca daca visa, la un moment dat ajungea sa poata sa-si indeplineasca visele. Y doar visa. Nici nu se gandea ca ar putea vreodata sa ajunga sa poata sa-si indeplineasca visele. X isi tinea minte visele din copilarie si facea tot ce putea ca sa ajunga sa le indeplineasca. Y isi uitase visele din copilarie. Ea tinea minte doar bucuria de a visa. ############# ######### ############# ######### ###### X- Iar mai plec de undeva…Iar am impresia ca las aici o bucata din mine si ca nu o sa ma mai intorc nicidata dupa ea sa o recuperez. X se gandea la camera de camin cu numarul 20 pe care trebuia sa o elibereze in dimineata urmatoare. Y se gandea la cei 20 de ani pe care ii avea si care se terminau.
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | ![]() | |||||||
![]() |
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate