De foarte multe ori lipsa de comunicare între pesoane genereză probleme care ar putea fi evitate dacă ar exista un pic de răbdare și de înțelegere. Nu știu de ce toate frustrările și neâmplinirile personale se răsfrâng asupra celor din jur, care devin brusc responsabili pentru acestea în ochii celui care nu vrea să înțeleagă ca de fapt nimeni nu are nimic cu el. E un paradox cum reușesc unii să arunce responsabilitatea propiilor fapte în spinarea celorlalți, când de fapt aceasta este doar a lor. Ei refuză orice fel de comunicare și, atunci devine imposibilă conviețuirea cu astfel de persoane.

Nu ai cum să eviți astfel de oameni, te întâlnesti cu ei zilnic, trebuie să interacționezi cu ei , și oricâte concesii ai face nu reușești să îi mulțumești. În ochii lor tu ești dușmanul care trebuie redus la tăcere cu orice preț. Există două opțiuni, ori te retragi, ori îi înfrunți, ambele variante fiind la fel de neplăcute. Dacă te retragi trebuie să fi conștient ca oriunde te-ai duce o să ai de-a face cu alții asemeni lor și povestea se va repeta, iar când nu mai ai unde să te ascunzi ... ce vei face oare? Dacă îi vei înfrunta va trebui să duci un adevărat război, cu tot ce implică asta: alianțe, trădări, confuzie … dar mai ales victime colaterale. Oricum ar fi, e mult mai bine decât să fugi, căci unde ai putea să te ascunzi iarăși și iarăși?