Am auzit o întâmplare deosebit de interesantă, O mamă împreună cu cei doi copii ai săi mergeau cu un autoturism pe o șosea pe malul mării și le-a sărit un mistreț pe capota mașinii, s-a avariat mașina destul de mult, nici unul dintre cei trei, mamă, fiică și fiu nu au avut leziuni. În timp ce încercau să repare mașina pentru a se întoarce acasă, au primit un telefon, de la vecinii de bloc, s-a spart țeava de apă fierbinte a blocului chiar în apartamentul lor și s-a făcut prăpăd cu parchetul, mobila și hainele. Cineva din bloc a oprit apa, a rezolvat provizoriu dezastrul, dar bineînțeles un binevoitor din bloc a dorit să folosească apa caldă și a mai pornit odată apa caldă. Sosirea din concediu a fost tristă, lucrările au fost multe și scumpe, dar totuși s-au rezolvat toate necazurile. Am întrebat-o pe trista mamă dacă nu poate să recupereze ceva din cheltuieli din partea celor din bloc, deoarece conducta este o rețea comună. Mi-a spus că nu poate, pentru că acea conductă care s-a defectat era înlocuită printr-un provizorat de către soțul ei, înainte de a muri și chiar în ziua când au fost accidentele s-au împlinit cinci ani de când i-a murit soțul. Această femeie este convinsă că există o legătură între evenimente și o forță venită de undeva. Nu se crede vinovată în fața soțului pe care l-a iubit și l-a respectat și înainte și după moarte, dar totuși, spune ea, există ceva între noi și în jurul nostru pe care nu-l înțelegem, nu ne dăm seama de existența unor căi, sau vieți paralele, ori forțe subtile pe lângă corpul nostru fizic, pe care le avem, le folosim dar nu ne dăm seama de ele.
Un medic povestea odată, despre meseria pe care o are, că sunt cazuri pe care nu le înțelege. Are bolnavi cărora le administrează un tratament clasic, care se cunoaște de orice medic, îi urmărește pe bolnavi, dar unii se vindecă ca la carte, iar alții nu se vindecă. Spunea medicul că simte parcă, din partea celor ciudați, o atitudine de respingere a metodei de vindecare, de existență a unei forțe exterioare care îi învață altfel decât canoanele clasice din medicină.
Corpul nostru fizic este sub controlul sufletului, însă există și alte componente ale sufletului, cum ar fi cea legată de cunoaștere, de modalitatea de trăire emoțională a corpului fizic. Dacă bolnavul ar ști ce are în corpul său la boala sa, ar avea o altă atitudine și efectele de vindecare ar fi mai bune.
Sufletul mai are și alte dimensiuni, cum ar fi cea legată de capacitatea de creație, de înțelegere a lumii spirituale în care suntem și pe care unii nici nu vor, dar nici nu pot să o înțeleagă, pentru că presupune o puritate sufletească. Atunci când suntem cuprinși în trăiri sufletești deosebite apar semne de înțegere a unor fapte, ce par uneori bizare.
Bineînțeles că sufletul nostru mai are trăiri pe planuri legate de sursa spirituală a divinității, dovadă fiind contactul cu sursele spirituale care ne țin în viață. Legarea noastră de aceste trăiri, după câte știm, după câte înțelegem și după câte acceptăm să le punem măcar în discuție, este o sursă de acces la ceea ce este în jurul nostru în afara corpului fizic, care ne este deosebit de drag și numai pe el îl vrem frumos și bogat.
Armonia necesară trăirilor lumești prin puritate și cunoaștere a tuturor dimensiunilor sufletești, bineînțeles cu adaptare la toate cele bune și rele din jurul nostru, este calea pentru ani mulți și buni.
Cu ani în urmă am cunoscut o fată cuminte care spunea că nu se mărită cu oricine și pentru ea numai sufletul contează. Acum are cinci zeci de ani, este fată mare și deși are moto: sufletul contează, nu a știut să-și folosească dimensiunile sufletului.